auschwitz_birkenau

Este o persoană care este pasionată de literatură şi fascinată de filme şi seriale. Ea încearcă să se îmbunătățească în fiecare zi şi este în stare să facă orice ca să-şi îndeplinească visele.

 Cu siguranță că fiecare dintre noi a auzit cel puțin o dată de Auschwitz, despre ororile săvârșite de naziști în acest lagăr. Putem, oare, să înțelegem cu adevărat Holocaustul fără să vizităm acest loc, fără să vedem cu ochii noștri durerea care fost provocată?

 

Am început turul la Auschwitz I, lagărul principal şi sediul departamentului politic. Primul lucru pe care l-am observat a fost poarta pe care scria “Arbeit macht frei” (munca eliberează). Apoi am intrat în mulţimea de barăci unde locuiau prizonierii.

 

Poze înspăimântătoare erau expuse pe pereţii primei clădiri: copii şi adulţi  care nu ieşeau cu nimic în evidenţă, aşteptând în gară trenurile ce îi vor duce spre sfârşitul lor; oameni deportaţi din toată lumea; însă fiecare poză înfățișa aceleaşi chipuri triste şi aceiaşi ochi înlăcrimaţi.

 

Ce mi s-a părut sfâşietor a fost cât de simpli erau acei oameni, cât de obişnuiţi și cum, cu toate acestea ei au fost consideraţi un pericol pentru Reich-ul nazist. Am intrat în camerele în care erau fabricate materiale din păr uman, unde papuci, genţi, perii de păr erau aruncate unele peste altele. Mii şi mii de obiecte care au aparţinut acestor persoane. Atunci mi s-au adunat lacrimi în ochi. Erau ca noi. Oameni. Aveau slujbe, mergeau la cinema, aveau familii, vise şi pasiuni.

 

Am intrat apoi îcopii_asteptand_auschwitzn camerele de gazare. Mulţimea era tăcută, sentimentele trăite nu pot fi exprimate în cuvinte. În minutele petrecute acolo stai şi te întrebi ce au simţit atât de multe persoane cu trăiri şi destine proprii. Au fost clipe de un abis pe care nu cred că o să le mai trăiesc vreodată.

Auschwitz II – Totul la superlativ

A urmat Auschwitz II – Birkenau. Acolo s-au săvârșit cele mai multe omoruri. Un câmp deschis cu şine de tren, garduri ghimpate şi zeci de camere de gazare. Ni s-a povestit despre condiţiile în care trăiau prizonierii. Ni s-au arătat locurile în care dormeau şi nişte încăperi pe care ei le numeau băi. Când ajungeai în sfârşit la capătul lagărului, tristeţea şi revolta faţă de ceea ce s-a întâmplat te copleșeau.

 

Senzaţiile şi trăirile după vizitarea acestor locuri sunt greu de descris în cuvinte. Peste tot şi toate, un val de tristeţe te biciuie mai tare decât vântul aspru de noiembrie, aducător de zăpadă.

 

Cu toate că această vizită a fost una cutremurătoare, ea ne-a ajutat să cunoaştem istoria, să nu uităm trecutul şi să luam măsuri ca astfel de nenorociri să nu se mai întâmple în viitor. Din păcate găsim astfel de mărturii tragice, colindând Europa culta si civilizată: Dachau, Buchenwald, Mauthausen…..

placa_comemorativa_auschwitz