De ce istorie?

Tinerii de azi, cei care prețuiesc atât de mult drepturile și libertățile cetățenești, ies cu o mare ușurință prin stradă să-și ceară aceste drepturi. Dar, ei nu sunt în stare să facă diferența dintre un regim totalitar și unul democratic.

Au câștigat dictaturile?

În 2012, Freie Universität din Berlin a dat publicității un sondaj, prin care se arăta faptul că tineretul de azi nu cunoaște și nici nu are noțiunile care se leagă de întâmplările majore ale trecutului, întâmplări ce au influențat formarea lumii în care trăim. Presa germană vorbea despre analfabetism istoric, iar statistica/studiul cu pricina despre faptul că 80% din tinerii germani nu știau nici ce s-a întâmplat în 1789 sau 1848, nici de existența sau de ce s-a construit Zidul Berlinului și ce semnificație are.

Acest fenomen a fost observat și în Statele Unite ale Americii, unde cunoștințele din istorie ale elevilor erau dezastruoase. Da, suntem mulți care spunem că nu putem să reținem atâtea date și că nici nu ar fi nevoie, pentru că avem acces la informație oricând prin intermediul internetului. Așa este, doar că e bine să poți pune în context anumite evenimente; să știi unde să cauți. Să nu ajungem în situații în care elevii vorbesc despre regimul comunist ca fiind unul foarte bun pentru simplul fapt că toți oamenii aveau un loc de muncă și, prin asta, nu trebuia să-și facă nimeni grijă pentru traiul său.

Profesorii, istoricii, de la Freie Univeristät Berlin și-au intitulat lucrarea Victoria târzie a dictaturilor, asta datorită rezultatelor obținute: numai fiecare al doilea elev e sigur că regimul nazist a fost unul dictatorial și fiecare al treilea crede că, în Republica Democrată Germană, guvernele și-au câștigat legitimitatea asupra conducerii statului prin alegeri libere.

La ce folosește istoria?

Søren Kierkegaard, filozof din Danemarca, susține că “Viața poate fi înțeleasă doar dacă privim înapoi și trăită dacă mergem înainte”. Cel care a înțeles întâmplările din trecut și a mai auzit de ideologii decăzute, va reuși să perceapă evenimentele viitoare cu un scepticism sănătos și astfel va reuși să evite mult mai ușor manipularea.

Cunoașterea istoriei este benefică și formării identității culturale, a simțului de apartenență la o comunitate. Acest simț poate fi foarte important și util într-o lume a globalizării totale, în care foarte ușor poate ajunge oricine într-un vid identitar.

Este importantă istoria datorită de ce?-urilor. Pentru a găsi răspunsurile la întrebările noastre, de a le consemna și de a transmite mai departe generațiilor viitoare. De a asigura astfel evoluția. Istoricul australian David Christian susține faptul că omul a reușit să-și dezvolte propria cultură pentru că a început să vorbească și să scrie. Prin limbă a reușit să transmită mai departe cunoștințele acumulate și așa a asigurat evoluția, nu a trebuit ca de fiecare dată, generațiile să găsească la probleme repetitive aceleași soluții, astfel s-a asigurat progresul iar pentru asta unealta a fost istoria. Proiectul său Big History nu se concentrează numai pe istoria omenirii, ci include pe lângă și studiul asupra cosmosului, Pământului și asupra vieții.

Și totuși…

Istoria este parte a culturii generale. Dacă ne uităm la un film, dacă ascultăm știrile, dacă citim o carte sau dacă suntem turiști pe alte meleaguri, istoria ne ajută să ne ghidăm și să înțelegem lucrurile și mecanismul lor. Este cea mai frumoasă și interesantă știință cu o complexitate și interdisciplinaritate de neegalat. Istoria, cunoașterea ei, poate transforma generațiile tinere în adulți deștepți, deschiși în fața provocărilor vieții, cu un simț critic puternic și cu o gândire proprie, greu de manipulat. Asta nu prin memorarea tuturor datelor, anilor, ci mai degrabă prin înțelegerea de ce?-urilor, conexiunilor între evenimentele istorice.

Hai să citim și să studiem istoria, pentru că istoria e FUN! 😊