Suma viciilor e mereu o constantă?

Încă de la începutul timpurilor, oamenii își folosesc energia pentru a-și satisface nevoile fizice și psihice, iar acest lucru, chiar și sub alte condiții, a rămas neschimbat.

Înțelegem fericirea sub forma plăcerii: un echilibru interior imposibil de bruiat sau o voluptate de nestăpânit.

Întâmplator mi-a ajuns la ureche expresia: Suma viciilor e mereu o constantă. Am început sa mă gândesc la veridicitatea ei (adevăr inacceptabil pentru unii). Caut în dex definiția cuvântului „viciu”: „defect, cusur, neajuns”. Mai departe, dex: „pornire nestăpânită și statornica spre rău, apucătură rea.” Cuvântul viciu îmi era cunoscut însemnând dependență, adicție și m-am gândit dacă nu cumva există și părți pozitive care îmbunătățesc calitatea vieții. Din ipostaza de avocat al diavolului, am debitat asupra următoarelor idei:

Matematic vorbind, o sumă de lucruri cu greu poate sa fie considerată o constantă dacă nu ai și lucruri pozitive pe care să le aduni. Până la urma cine susține o adicție dacă nu îi aduce măcar o satisfacție psihica. Dacă e vorba despre firi creatoare, viciile înseamnă mai mult o sursă de inspirație, decât un cusur.

Sigmund Freud era dependent de munca lui

Un exemplu din viața reala în care adicția, sursa de inspirație a fost mai presus de propria viața (motivul decesului) este Sigmund Freud (1856-1939). În urma unei lungi perioade de muncă asiduă și dedicată, Freud devine fondator al școlii psihologice de psihanaliză. Principalele teorii ale acestei școli sunt fondate pe următoarele ipoteze:

Dezvoltarea umană este înțeleasă prin schimbarea zonei corporale de gratificare a impulsului sexual.

Aparatul psihic refulează dorințe, în special cele cu conținut sexual și agresiv, acestea fiind conservate în sisteme de idei inconștiente

Conflictele inconștiente legate de dorințele refulate au tendința de a se manifesta în vise, acte ratate și simptome.

Conflictele inconștiente și sexualitatea reprimată sunt sursa nevrozelor.

Nevrozele pot fi tratate, cu ajutorul metodei psihanalitice, prin aducerea în conștient a dorințelor inconștiente și refulate.

Dependent de multe lucruri printre care în special de munca lui, renunță la cocaină, incapabil să renunțe la fumat (trabuc). Cauza morții sale: cancer la plămâni. Deși e grav bolnav e surprins în ultimele sale zile din viață: fumând fără resentimente. Susținea că fumatul îl ajuta să gândească limpede și să se inspire. A preferat să-și sacrifice ultimele clipe din viață pentru a-și duce munca la bun sfârșit. Părerea mea este că, deși s-a riscat, a lăsat în urmă ceva mai de preț.

Iar atunci mă întreb, oamenii chiar tind să înlocuiască fiecare dependență cu altceva care să acopere golul, sau defapt e în natura umană să nu-și lase psihicul afectat și să găsească un substitut, chiar și inconștient.  Concluzia: cu ajutorul unei puteri interioare ne putem doza viața și fructifica stările, astfel încât sa nu ajungem să ne sacrificăm pentru satisfacțiile noastre, ci doar să profităm de pe urma lor.