Ți-ai cerut vreodată scuze de la un creion pentru că l-ai lăsat să cadă din greșeală pe jos? Sau poate ți s-a întâmplat ca telefonul să nu mai funcționeze așa cum trebuie și ai ajungi să-l întrebi serios “de ce îmi faci asta?!”
Ei bine, astfel de situații ni se întâmplă tuturor, iar acest fenomen se numește ,, antropomorfism.“ Cuvântul provine din limba greacă, combinând cuvintele “anthropos” (om) și “morphe” (formă), și reprezintă tendința de a atribui calități sau caracteristici umane unor ființe non-umane, obiecte sau unor fenomene naturale.
Nevoia de a atribui însușiri omenești unor ființe non-umane, obiecte sau fenomene naturale se rezumă la faptul că omul este din fire o ființă foarte socială. Nevoia de a avea o conexiune emoțională trece orice barieră – asta înseamnă că oamenii se atașează atât de alți oameni, cât și de obiecte, animale etc. E ca și cum ai avea drept “animal de companie” o piatră.
Din punct de vedere intelectual, omul conștientizează faptul că are în fața sa o piatră banală, dar în momentul în care acesta începe să o decoreze și să îi dea un nume, persoana respectivă se atașează instinctiv de acel obiect.
Un alt exemplu în care antropomorfismul își face efectul este atunci când botezăm animale de casă precum câini, pisici, păsări ș.a.
Antropomorfismul, deși un comportament psihologic care se regăsește frecvent la copii, dar și la adolescenți sau adulți foarte empatici, este prezent și în literatură sau artă, el fiind util în crearea unor personaje fantastice non-umane (ergo, personificarea ca figură de stil).
Cu toate acestea, antropomorfismul poate duce și la erori cognitive sau interpretări inexacte, mai ales când este aplicat în relația cu animalele sau în analiza tehnologiei- există riscul de a supraestima capacitatea de înțelegere a unui animal sau se poate considera că un robot are conștiință doar pentru că interacționează într-un mod uman.
Așadar, antropomorfismul este un mijloc prin care oamenii proiectează trăsături umane asupra animalelor, obiectelor sau fenomenelor naturii, facilitând astfel înțelegerea și apropierea de lumea din jur. Cu toate că poate distorsiona realitatea, acest fenomen are un rol important în literatură si artă, oferind o formă accesibilă și expresivă de comunicare a ideilor și valorilor umane, dând sens realității.
Biografie:
Psihologia în spatele antropomorfismului
