Cu toții ne-am confruntat măcar odată în viață cu tulburările somnului, și deși credem că este ceva ce nu ne afectează pe scurtă durată, această problemă a devenit din ce în ce mai frecventă și dificil de controlat, mai ales în rândul adolescenților.
În țările europene , 44 % dintre băieți și 53 % dintre fete au raportat o calitate slabă a somnului . Totodată, 68–69 % dintre ei nu dormeau numărul recomandat de ore, ceea ce aduce la anxietate, depresie, obezitate sau în cel mai rău caz, la sinucidere.
PMC Home – NIH
What the Science Tells Us About Adolescent Sleep
Schimbările psihologice
Științific s-au observat aceste schimbări prin EEG (electroencefalogramă), aparat ce măsoară activitatea creierului. Pe măsură ce adolescenții se dezvoltă, semnalul EEG devine mai slab ca intensitate, dar gândurile devin mai organizate și mai coerente. Asta arată că mintea tinerilor devine mai eficientă, capabilă să gândească mai clar și să proceseze informațiile mai repede.
Somnul este esențial, mai ales în anii adolescenței, deoarece materia cenușie, partea creierului care conține neuroni, se micșorează din ce în ce mai mult, iar materia albă, care leagă zonele creierului, se mărește. Acest factor determină ca informațiile să circule mai rapid în creier.
Cercetările arată că somnul are legătură directă cu inteligența și capacitățile cognitive ale adolescenților. În timpul somnului, creierul produce fusuri de somn, scurte pulsații care ajută la conectarea diferitelor zone ale creierului.
Adolescenții care au fusuri de somn mai puternice și mai bine coordonate au, de obicei, rezultate mai bune la logică, concentrare și autocontrol. Practic, fusurile de somn arată cât de bine comunică diferitele părți ale creierului între ele și cât de eficient funcționează mintea. Somnul nu doar odihnește, ci construiește și întărește abilitățile cognitive ale adolescentului.
Fun fact:
Atunci când dormim, creierul nostru nu se odihnește, ci se transformă. Informațiile inutile dintre neuroni se uită, iar cele importante rămân în memorie. Este felul creierului de a face ordine după o zi de gânduri, emoții și stimuli.
În timpul somnului profund, undele lente din creier se mută din partea occipitală a creierului, spre partea frontală, unde se formează gândirea logică, autocontrolul și luarea deciziilor.
Sleep in adolescence: physiology, cognition and mental health – PMC
Schimbările comportamentale și fizice
Numeroase studii dovedesc că o persoană care nu doarme suficient poate suferi schimbări comportamentale, neuronale și emoționale, chiar și la oamenii care nu suferă de tulburări psihice. Totodată acestea arată că o persoană devine mult mai sensibilă, depresivă și anxioasă.
Un somn neodihnitor și mai puțin de 7 ore poate afecta nu numai buna dispoziție, dar, și condiția fizică. Aceste lucruri se întâmplă din cauza lipsei de odihnă și a recuperării corpului nostru, iar hormonii care controlează energia și foamea sunt dezechilibrați
Somnolența poate determina luarea unor decizii riscante, dependența de telefon și dificultatea de a-ți controla emoțiile.
Sleep in adolescence: physiology, cognition and mental health – PMC
Cele cinci etape ale somnului
1. Scăderea temperaturii corporale și a activității metabolice
În somnul profund, creierul și corpul reduc producția hormonală și temperatura. Aceasta răcire este necesară pentru conservarea energiei și este coordonată de ritmul circadian. În același timp, metabolismul încetinește, consumul energiei scade, iar organismul se regenerează.
2. Scăderea tensiunii arteriale și a ritmului cardiac
Ritmul cardiac se stabilizează, respirația devine mai lentă și regulată, iar tensiunea arteriala scade cu pana la 20%. Această reducere permite inimii și sistemului vascular să se odihnească.
3. Secreția hormonului de creștere
Glanda pituitara eliberează hormonul de creștere, esențial pentru regenerarea țesuturilor musculare, repararea organelor și dezvoltarea osoasă la copii și adolescenți. Acest proces este fundamental atât pentru creșterea în înălțime, cât și pentru vindecarea organismului în urma efortului fizic sau a leziunilor.
4. Reglarea glucozei și a apetitului
Somnul profund are un rol în reglarea nivelului de glucoză din sânge și în sensibilitatea la insulină. Lipsa acestei etape de somn poate duce la rezistența la insulină, ceea ce înseamnă că organismul nu mai gestionează eficient zahărul din sânge. De asemenea, deficitul de somn profund este asociat cu creșterea poftei de mâncare care duce la obezitate.
5. Reîncărcarea rezervelor de energie
În timpul somnului profund, nivelul de adenozin trifosfat (ATP), sursa principală de energie a celulelor, crește. Acest proces ajută la energia internă și la refacerea vitalității necesare pentru activitățile de a doua zi.
Ce se intampla cu corpul tău în timpul somnului profund – Marnys
Somnul joacă rolul principal al bunăstării organismului, iar fără acesta noi nu funcționăm corespunzător, fapt care poate aduce la declanșarea problemelor de sănătate fizică sau psihică. Este important să ne odihnim între 7 și 9 ore, 9 și să avem grijă de sănătatea noastră.
