Cu toții am văzut filmele realizate de Disney cu prințese și prinți, pline de magie, frumusețe și bunătate, dar v-ați întrebat vreodată ce basm stă la baza acestor filme?
Walt Disney Pictures este o companie americană de filme ce aparține de Walt Disney Studios, o divizie a Disney Entertainment care este deținută de The Walt Disney Company. Ei realizează filme live-action, iar filmele de animație sunt produse de Walt Disney Animation Studio și Pixar Animation Studio.
Primul film produs de Walt Disney Animation Studios este “Albă-ca-Zăpada și cei șapte pitici”. Este un basm popular cules de către frații Grimm, publicat în cartea “Povești pentru copii și familie” în 1812. Dar basmele nu au toate un final fericit, unde binele învinge răul, prințesa se mărită cu prințul sau răul suferă. În unele basme este chiar invers – fiindcă ai ajutat și ești bun, suferi. Ele exprimă mai mult realitatea în timp ce adaptările oferite de Disney ne trimit cu gândul la o lume imaginară plină de magie și animale vorbitoare. În ciuda titlului cărții publicate de frații Grimm, unele povești din această colecție de basme sunt pline de violență, ură și acte brutale sau extreme.
Acum ca adolescenți privim aceste basme cu alți ochi. Totuși, un caz fericit a fost basmul “Albă-ca-zăpada” unde nu au schimbat foarte multe, ci au omis câteva detalii mai sinistre. Inițial, în basm, Albă-ca-Zăpada avea doar 7 ani când mama ei vitregă a poruncit să fie omorâtă și i-a impus vânătorului să îi aducă ca dovadă plămânii și ficatul fetei. În schimb, el a omorât un porc mistreț și i-a adus organele acestuia, pe care mama vitregă le-a mâncat crezând că sunt ale fetiței. După ce Albă-ca-Zăpada a ajuns în coliba piticilor, mama vitregă a încercat să o omoare de trei ori. Prima dată a folosit un corset cu care a sufocat-o. Acolo au salvat-o piticii. A doua oară cu un pieptăn otrăvit pe care tot piticii l-au scos din părul ei și ea a fost readusă la viață. Ultima încercare a implicat un măr otrăvit pe care l-au împărțit, iar fata a primit jumătatea otrăvită și a murit pe loc. Cei șapte pitici au înmormântat-o într-un sicriu de sticlă unde un prinț i-a observat frumusețea și le-a cerut piticilor cadavrul. Ei au observat ambiția prințului și i-au dat-o în cele din urmă. Pentru a o trezi pe dânsa nu a fost nevoie de un sărut, ci de un servitor care să se împiedice cu sicriul și bucata de măr care era blocată în gâtul ei să sară afară. Ea se căsătorește la vârsta de 7 ani cu prințul, iar mama vitregă este chemată la nuntă, unde este condamnată să danseze până la moarte, încălțată cu o pereche de pantofi de fier încinsă pe cărbuni .
Un al doilea basm care a fost transpus superb de către Disney într-un film este “Frumoasa din pădurea adormită”. Filmul adaptat seamănă destul de mult cu povestea originală, însă într-o versiune mai veche a acesteia, prințesa adoarme pentru toți anii aceia, iar un rege o găsește și o lasă însărcinată. Prințesa se trezește abia după naștere când unul dintre gemenii ei îi suge degetul unde s-a înțepat. În ciuda întâlnirii ciudate, prințesa și regele se îndrăgostesc, dar regele era deja însurat. Soția sa încearcă să o omoare și să-i gătească copiii. În altă versiune și mama regelui e implicată și o chinuie pe prințesă. În cele din urmă prințesa și regele se căsătoresc și trăiesc fericiți până la adânci bătrâneți.
Un alt exemplu de basm care a fost transpus din credință și umilință în magie este “Cenușăreasa”. În poveste, mama Cenușăresei a murit, iar la mormântul mamei creștea un copac frumos unde fata mergea să o jelească și să se plângă de mama vitregă. În basm au fost trei baluri, nu doar unul, iar rochiile pentru petreceri le-a găsit mezina la copacul cel frumos. Nu a existat o zână cu baghetă magică care să-i sară în ajutor. Iar Cenușăreasa nu și-a pierdut pantoful în graba ei, ci prințul a pus smoală pentru a o sechestra acolo. În final, când prințul a apărut la casa lor în căutarea prințesei visurilor lui, cele două surori vitrege și-au tăiat picioarele ca să încapă în pantof – una și-a tăiat călcâiul, iar cealaltă degetul mare. Un porumbel a observat sângele celor două și i-a spus prințului. Un ultim fapt sinistru este acela că păsările văzduhului le scot ochii celor două surori vitrege la nunta Cenușăresei.
Un ultim exemplu de basm care a fost transpus într-un film popular este “O poveste încâlcită”. În film știm bine că mama lui Rapunzel, regina, era bolnavă și a fost salvată de o floare magică. Rapunzel a crescut cu un păr auriu și puteri magice. Diferența este că, în povestire, Rapunzel și-a primit numele după plantele pe care le-a furat tatăl ei din curtea unei vrăjitoare. Părinții ei nu erau împărați sau regi, ci oameni de rând, mai exact fermieri. Fetița nou-născută a fost dată la schimb pentru bunăvoința vrăjitoarei după ce l-a prins pe tată furându-i plantele. La 12 ani, Rapunzel este închisă de către vrăjitoare într-un turn prin care singura intrare era cățăratul pe părul ei. Atunci a găsit-o un prinț de care s-a îndrăgostit și cu care a plănuit să fugă, însă femeia a prins-o, i-a tăiat părul și a alungat-o. În primele variante, Rapunzel a dezvăluit relația ei secretă cu prințul când a întrebat-o pe vrăjitoare de ce o strâng hainele în jurul taliei, dar în variantele mai recente a întrebat-o din greșeală de ce îi este mai ușor să îl ridice pe prinț până în turn decât pe ea. După ce a alungat-o, vrăjitoarea l-a ademenit pe prinț și i-a spus că nu va mai avea ocazia să o vadă pe fată niciodată, iar el s-a aruncat din turn de supărare. A rămas orb fiindcă a căzut într-o tufă de spini. În final, s-a reîntâlnit cu fata visurilor lui după ani de zile, care a născut gemeni și l-a vindecat cu lacrimile ei.
Când eram mici, citeam basmele adaptate și ne uitam la filmele Disney cu inocența unui copil. Acesta a transpus magie, prietenie și iubire adevărată, dar odată ce am crescut, observăm diferența dintre imaginația unui copil și realitatea cruntă, unde există și rău și ură, și cu siguranță nu există magie. Basmele în forma lor originală (neadaptate) sunt mai apropiate de lumea reală, deși în continuare fictive Totodată, ele sunt mai sinistre și îndoielnice. Totuși, poate copiii nu ar trebui să fie în totalitate protejați de viața reală și poate un mod este prin expunerea lor la o parte negativă a poveștilor.
Voi ce credeți? Copiii ar trebui să știe doar filmele oferite disney cu prințese, și adevăratele basme care stau la baza filmelor?
