În spatele multor produse pe care le folosim zilnic, există o dezbatere importantă și în același timp controversată despre modul în care sunt testate. De zeci de ani, animalele sunt folosite în laboratoare pentru a testa medicamente, cosmetice, substanțe chimice și produse înainte ca acestea să ajungă la oameni.
Dar ce reprezintă testarea pe animale?
Testarea pe animale reprezintă o metodă de cercetare care presupune utilizarea animalelor vii pentru studierea reacțiilor biologice și pentru dezvoltarea cunoștințelor biomedicale. Această practică este folosită pentru verificarea siguranței și eficienței unor produse precum medicamente, cosmetice sau substanțe chimice, înainte ca ele să fie utilizate de oameni.
În multe cazuri, noile substanțe și medicamente sunt testate pe animale înainte de a fi introduse pe piață, pentru a observa efectele pe care acestea le pot avea asupra organismului.
Unde este folosită?
Testarea pe animale este folosită în mai multe domenii și industrii pentru testarea siguranței și eficienței produselor, înainte ca acestea să fie folosite de oameni.
Cele mai cunoscute industrii unde sunt întâlnite sunt:
- Industria cosmetică și a produselor de îngrijire personală, folosită pentru testarea siguranței și eficienței produselor cosmetice (precum L’Oréal, Vaseline, Maybelline, etc);
- Industria farmaceutică, folosită pentru testarea medicamentelor și vaccinurilor;
- Industria chimică, folosită pentru verificarea efectelor diferitelor substanțe;
- Cercetarea medicală și universitară, folosită pentru a se studia boli și tratamente noi;
- Industria alimentară, folosită pentru ingrediente sau aditivi noi (precum Nestle);
- Companii de bunuri de consum, adică pentru produse de curățenie, detergenți, produse de igienă și scutece (precum Pampers).
Tipuri de proceduri folosite în testarea pe animale
În laboratoare, animalele sunt supuse la diferite proceduri pentru a observa reacțiile organismului la anumite substanțe sau produse. Aceste proceduri pot varia în funcție de scopul cercetării. Câteva proceduri sunt:
- Aplicarea produselor sau substanțelor pe piele sau în ochi pentru testarea iritațiilor
- Administrarea de medicamente sau substanțe chimice prin injecții sau consum
- Observarea efectelor secundare ale unor produse
- Experimente pentru studierea bolilor și dezvoltarea tratamentelor
- Teste de toxicitate, pentru a determina dacă o substanță este periculoasă sau toxica ș. a.
Câteva videoclipuri au fost filmate în laboratoare din Regatul Unit, în care apar câini beagle cu măști pe față, maimuțe imobilizate și iepuri fixați în dispozitive speciale. Aceste imagini au declanșat apeluri globale pentru interzicerea testării toxicității pe animale. Acestea au fost făcute publice de un fost angajat, care nu a mai suportat să vadă suferința animalelor.
Videoclipurile surprind câini, primate, iepuri și rozătoare supuse unor proceduri invazive și repetate, precum inhalarea forțată a substanțelor sau administrarea acestora prin tuburi.
Potrivit organizațiilor pentru protecția animalelor, dovezile au fost colectate de un avertizor de integritate profund afectat de ceea ce a văzut în laboratoare. În doar două zile de la lansarea campaniei, peste 41.000 de persoane au semnat o petiție pentru încetarea acestor practici.
Dar oare ce fel de animale sunt folosite?
În experimentele de laborator sunt folosite mai multe specii de animale, în funcție de tipul cercetării și de domeniul în care sunt realizate testele. Cele mai utilizate și des întâlnite sunt rozătoarele, deoarece sunt mici, se reproduc rapid și sunt mai ușor de întreținut în laboratoare.
Acest lucru îl putem confirma prin raportul Fundației pentru Cercetare Biomedicală (Foundation for Biomedical Research), care explică că 95% dintre animalele exploatate în laboratoare sunt șoareci și șobolani.
Totuși, șoarecii și șobolanii nu sunt singurele animale care suferă din cauza testelor de laborator. Alte animale frecvent folosite sunt:
- Iepuri
- Câini (mai ales rasa Beagle)
- Maimuțe și alte primate
- Porci
- Hamsteri
- Porcușori de Guineea
- Și multe altele
În SUA există aproximativ 383 de laboratoare în care se efectuează teste pe animale. În aceste laboratoare sunt folosiți în fiecare an peste 70.000 de câini dintre care 96% sunt câini din rasa Beagle, conform Beagle Freedom Project.
Animalele folosite frecvent în cercetare au comportament și vieți sociale complexe, care arată că sunt mult mai sensibile și mai inteligente decât s-ar putea crede. Primatele au abilități cognitive avansate și relații sociale bine dezvoltate, motiv pentru care sunt considerate foarte apropiate de oameni, din punct de vedere biologic. Acest lucru a făcut ca utilizarea lor în experimente să fie considerată de mulți ca fiind problematică. Câinii, mai ales rasa Beagle, sunt animale docile, prietenoase și cooperante, lucruri care îi fac ușor de gestionat în contexte de testare. Porcușorii de Guinea, care sunt des folosiți în cercetări, sunt animale blânde și chiar pot toarce asemenea pisicilor atunci când sunt relaxați sau fericiți. Șoarecii și șobolanii sunt printre cele mai des folosite în laboratoare, deoarece sunt adaptabili și pentru că sunt ușor de studiat în cercetari. De asemenea, aceștia sunt sensibili. Acest lucru a fost arătat în studii că pot manifesta empatie și chiar sunt dispuși să se riște pentru a salva alți membri ai grupului aflați în dificultate.
Toate aceste observații sugerează că animalele folosite în cercetare nu sunt simple „obiecte de test”, ci ființe capabile să gândească, să simtă și să experimenteze suferință, durere și frică.
Deși testarea pe animale a fost folosită timp îndelungat în cercetare și în industria cosmetică, progresele științifice din ultimii ani au arătat că există alternative mai moderne și mai eficiente.
În cazul produselor cosmetice, s-a demonstrat că testarea pe animale nu este întotdeauna precisă, deoarece pielea animalelor are caracteristici diferite față de pielea umană. Metoda provine din anii ’40–’50, perioadă în care existau foarte puține alternative. Cu toate acestea, aceasta metoda a continuat să fie utilizată în anumite locuri din motive politice, economice sau financiare.
Unul dintre cele mai importante dezavantaje/probleme este reprezentat de diferențele biologice dintre specii. Deși testarea pe animale permite observarea efectelor într-un organism viu, mediul biologic al animalelor nu este identic cu cel uman. Există diferențe mari de fiziologie, genetică și procese biochimice, iar aceste diferențe pot face ca rezultatele obținute să nu reflecte corect reacțiile organismului uman. Astfel, unele medicamente sau substanțe considerate sigure în urma testelor pe animale pot eșua ulterior în studiile pe oameni sau pot produce efecte neașteptate.
Un alt dezavantaj important este timpul și costurile ridicate. Testarea eficienței și siguranței unei substanțe poate dura foarte mult, mai ales atunci când experimentele trebuie repetate pe mai multe specii. În plus, animalele trebuie adăpostite, hrănite și îngrijite conform standardelor etice și ale reglementărilor, ceea ce implică cheltuieli mari. Când testările sunt făcute la o scară mai mare, costurile cresc și mai mult.
Pe lângă limitele științifice, există și probleme etice importante. Animalele folosite în laboratoare sunt adesea supuse unor proceduri invazive, care le provoacă durere, stres și izolare. Aceste condiții afectează atât bunăstarea animalelor, cât și corectitudinea rezultatelor experimentelor.
Deși testarea pe animale a avut un rol important în dezvoltarea științelor vieții, metodele alternative moderne oferă astăzi posibilitatea unor teste mai rapide, mai etice și mai utile pentru organismul uman.
Mulți se întreabă ce alternative există la testarea pe animale și dacă acestea pot oferi rezultate la fel de bune. În ultimii ani, cercetătorii au dezvoltat metode moderne considerate mai etice, mai rapide și chiar mai precise decât testele realizate pe animale. Aceste alternative urmăresc nu doar reducerea suferinței animalelor, ci și obținerea unor rezultate mai potrivite/utile pentru organismul uman.
Printre cele mai importante alternative se numără culturile celulare 3D, modelele de țesuturi umane reconstruite și tehnologia „organ-on-a-chip”. Spre deosebire de culturile clasice 2D, culturile de celule 3D permit celulelor să interacționeze într-un spațiu tridimensional, asemănător corpului uman. Astfel, cercetătorii pot observa mai bine modul în care evoluează anumite boli sau cum reacționează organismul la medicamente, pe perioade mai lungi și cu rezultate mai realiste.
Un pas și mai avansat îl reprezintă modelele de țesuturi umane, realizate prin tehnologii precum bioimprimarea 3D. Acestea reproduc structura și funcțiille reale ale unor organe sau țesuturi, precum pielea, ficatul, plămânii sau țesutul cardiac. Prin combinarea mai multor tipuri de celule, modelele pot imita cu mare precizie reacțiile organismului uman, oferind informații mai sigure despre toxicitate, eficiența medicamentelor și mecanismele bolilor.
De asemenea, tehnologia „organ-on-a-chip” permite simularea funcționării organelor umane cu ajutorul unor sisteme microfluidice care reproduc circulația fluidelor, forțele mecanice și interacțiunile dintre organe. Aceste sisteme ajută cercetătorii să studieze reacții fiziologice complexe într-un mod mult mai apropiat de realitate decât testele pe animale.
Pe lângă aceste metode, specialiștii folosesc tot mai des culturi de celule umane în vitro, organoide umane, simulări computerizate și modele bazate pe inteligență artificială, dar și tehnici precum microdozarea pe voluntari. Toate aceste tehnologii sunt deja utilizate în cercetare și au potențialul de a reduce semnificativ sau chiar de a elimina nevoia testării pe animale, dacă vor primi suficient sprijin financiar și legislativ.
Pe măsură ce tehnologia evoluează, alternativele moderne devin tot mai accesibile și mai eficiente. Din acest motiv, tot mai mulți cercetători și organizații consideră că viitorul cercetării biomedicale se va baza pe metode adecvate pentru oameni, capabile să ofere rezultate mai precise și mai sigure fără a implica suferința animalelor.
Cum putem contribui ca să ajutăm la oprirea testării pe animale?
Putem face multe lucruri ca să ajutăm la oprirea testării pe animale, precum:
- Susținerea organizațiilor care promovează metode alternative și protecția animalelor, cum ar fi PETA sau Cruelty Free International
- Achiziționarea produselor „cruelty-free”, adică netestate pe animale – Ca să ne asigurăm că produsul folosit e “cruelty-free”, putem verifica sigle precum Leaping Bunny, PETA sau „Not Tested on Animals”. De asemenea putem cauta direct pe site-ul Leaping Bunny, PETA, sau uneori putem găsi informația direct pe site-ul produsului.
- Participarea la campanii legale și petiții pentru reguli mai stricte privind bunăstarea animalelor – un exemplu este campania ‘’Save Cruelty Cosmetics” de Asociația Free. Asociația FREE a luat parte la Inițiativa Cetățenească Europeană „Save Cruelty Free Cosmetics”, pentru oprirea testării cosmeticelor pe animale. Împreună cu mai mulți influenceri români, organizația a reușit să strângă 62.000 de semnături în aproximativ o lună și jumătate.
În concluzie, protecția animalelor și eliminarea testării pe animale a devenit un subiect tot mai important din viața contemporană. Deși multe tări au interzis sau au redus testarea pe animale în industria cosmetică, această practică continuă să existe. Totuși, tot mai multe organizații și cetățeni încearcă să schimbe aceasta situație prin susținerea produselor cruelty-free și prin promovarea alternativelor de testare. Animalele ar trebui tratate cu empatie și este responsabilitatea noastră, a societății, să le apărăm. În viitor, dezvoltarea unor tehnologii moderne va putea reduce tot mai mult folosirea animalelor în experimente, până când se va ajunge la eliminarea completa a testării pe animale.
Surse:
https://petscats.ro/inchidere-laborator-experimente-beagle-sua/
https://www.crueltyfreekitty.com/makeup/list-of-vegan-beauty-brands/
https://freeanimals.ro/tot-ce-trebuie-sa-stii-despre-testarea-pe-animale/
https://mannasapun.ro/blog/tot-ce-trebuie-sa-stii-despre-testarea-pe-animale
https://veganinromania.ro/faq-testarea-pe-animale/
https://faunalytics.org/fundamentals-research-animals/
https://www.eucerin.ro/sustenabilitate/calitatea-ingredientelor/metode-de-testare-alternative
