Este cenzura justificată?

Termenul de “cenzură” este foarte des privit negativ. Dar dacă avem nevoie de cenzură? Dacă ea este ceva necesar? Poate că ar trebui să facem un pas înapoi și să ne gândim dacă ea este ceva dăunător sau dacă poate totuși să fie justificată. Protejarea societății de ură, violență sau dezinformare poate cere limitări. Totuși, aceeași putere poate reduce libertatea și critica legitimă. Unde se termină protecția și unde începe abuzul? În această zonă gri, cenzura devine o întrebare morală, nu doar o regulă.

“Censure (censorship) ” by Christophe Lorain

 

Libertatea de exprimare este adesea privită ca un drept fundamental care ar trebui să existe fără limite. Totuși, în multe teorii politice apare ideea că libertatea unui individ se termină acolo unde începe libertatea altuia.  O idee, chiar dacă este doar un set de cuvinte, poate influența comportamente, poate amplifica frica, ura sau dezinformarea și poate mobiliza oamenii spre acțiuni care afectează siguranța sau demnitatea altora. Pericolul nu stă neapărat în faptul că o opinie există, ci în consecințele pe care le poate genera atunci când ajunge la un public larg sau într-un context tensionat.

Aici intervine “autocenzura”. Autocenzura este mecanismul pe care îl folosim noi pentru a ne limita în exprimare. De exemplu, dacă mie nu îmi place de o persoană, nu îi voi spune asta pe față din “bun-simț”. Acesta este un exemplu inofensiv comparativ cu ceea ce se întâmplă pe platformele de socializare în ziua de astăzi și dintotdeauna. Așadar, există o diferență majoră între a exprima o idee și a cauza un prejudiciu real. Însă în mediul online, acest mecanism natural pare să dispară.

 

Kotryna Zukauskaite – Rapp Art

Era digitalizării a provocat o foarte mare schimbare când vine vorba de circularea informației, care la rândul ei are avantaje și dezavantaje. Cea mai periculoasă parte a acestui miracol tehnologic este poziția vulnerabilă în care se află utilizatorii. Așa-zisa libertate de exprimare este uneori folosită fără responsabilitate, devenind un instrument prin care sunt răspândite insulte, intimidări (cyber bullying), dezvăluirea datelor personale sau chiar “shaming” la nivel mondial. Când cineva recurge la asemenea metode de exprimare a frustrării online, nu este corect să se aplice cenzură pentru a proteja pe cât posibil victima?

 

Bineînțeles, în mediul online a apărut și termenul de “fake news” sau “deepfake”. Din păcate, informații de genul nu rămân doar în lumea digitală, ci încep să apară în ziare, știri și discuțiile noastre de zi cu zi. Ne afectează cultura generală, cunoștințele acumulate, standardele pe care le setăm și, într-un final, încrederea în tot ceea ce consideram până acum adevăr. De multe ori, gândirea critică nu este îndeajuns pentru a mai putea face diferența între delir și realitate. Când situația scapă de sub control, nu este de ajutor să existe cineva care să te îndrume spre veridicitate? Dar atunci cum numim excluderea informației? Cenzură?

 

Pe de altă parte, aplicarea restricțiilor în mod constant este o problemă. De multe ori, cenzura este folosită în scopuri dezavantajoase omului de rând, cum ar fi cazul Epstein, educația sexuală până în secolul douăzeci, scrierile în sisteme totalitariste și așa mai departe. Abuzul de putere nu este nimic nou, dar poate tocmai de aceea asociem cenzura cu ceva rău.

 

Thought-Provoking Illustrations by Sébastien Thibault

 

Informația este forța supremă. Cât de multă deținem și cum o gestionăm este, de multe ori, ceea ce ne definește pe noi ca oameni. Tocmai de aceea luptăm din greu pentru învățătură și libertatea de a o împărtăși. Dar ce se întâmplă când tocmai sursa de putere ne corupe? Cum acționezi atunci când nu mai știi să acționezi? Libertatea de exprimare absolută este la fel de dăunătoare ca și cenzura în masă. “Unde-i mult, nu-i bun”, spune un proverb românesc pe care ar trebui să îl luăm în considerare mai des.

Așadar, cum protejăm oamenii fără a distruge libertatea de exprimare? În cine avem încredere să ne îndrume spre echilibru? Și mai ales, cine are dreptul să decidă unde trebuie trasă linia dintre libertate și protecție?

 

Surse:

https://mediacritica.md/peinteles-ce-inseamna-cenzura/

https://dilemaveche.ro/sectiune/editoriale-si-opinii/pe-ce-lume-traim/nu-cenzura-ci-autocenzura-2290652.html

https://www.libertatea.ro/opinii/petre-barbu-cenzureaza-te-deci-existi-cetatene-5427711

https://ro.wikipedia.org/wiki/List%C4%83_de_proverbe_rom%C3%A2ne%C8%99ti

https://digitalpedia.ro/proverbe-romanesti/