Inteligența Artificială a trecut rapid de la o curiozitate tehnologică la unul dintre principalele subiecte de discuție. Toată lumea vorbește despre AI, dar câți bani se fac, de fapt, și care sunt costurile? Marketingul și lobbying-ul făcut de marile companii și corporații tech ne îngreunează capacitatea de a constata exact dacă asistăm la viitorul economiei sau doar la o nouă bulă speculativă.
Industria Inteligenței Artificiale
Ecosistemul AI actual funcționează relativ simplu, fiind dominat de câțiva actori cheie care controlează aproape toată industria. În contextul actual, când vorbim despre „hype-ul AI”, ne referim cu precădere la AI-ul generativ, precum ChatGPT, Claude, Grok sau Gemini. Acesta nu doar analizează date, ci creează conținut nou, cum ar fi noi texte, imagini sau chiar și cod. „Hype-ul” reprezintă entuziasmul exagerat al pieței, care se manifestă prin evaluări bursiere uriașe care, uneori, depășesc valoarea reală sau utilitatea aparentă a produsului.
Spre deosebire de motoarele de căutare, care sunt practic componenta de software a AI-ului, în centrul industriei se află Nvidia, compania care produce cipurile esențiale (GPU) – componenta hardware – pentru crearea modelelor AI. Cererea extrem de ridicată a dus la creștere imensă a cifrei de afaceri a Nvidia, transformând compania în cel mai valoros jucător de pe piață. Alți producători ca AMD, Intel sau Nscale, deși au o cifră de afaceri mai mică, continuă să prospere.
Mai este posibilă o competitivitate reală într-un flux financiar circular?
⦁ Giganții tech, de exemplu Microsoft, Google și Amazon investesc miliarde de dolari în dezvoltatori AI, precum OpenAI, Anthropic sau xAI. Microsoft finanțează OpenAI-ul cu 13 miliarde de dolari, iar Amazon investește 8 miliarde de dolari în Anthropic.
⦁ Acești dezvoltatori folosesc banii primiți pentru a cumpăra sau închiria tehnologia necesară care permite folosirea datelor și aplicațiilor prin internet, cunoscută sub denumirea de „cloud compute” și cipuri de la aceiași investitori sau partenerii lor.
⦁ Constructorii de centre de date ca Oracle sau CoreWeave cumpără cipuri de la Nvidia și apoi închiriază puterea de calcul către companiile de AI.
Se poate observa un mediu închis, în care banii se plimbă de la o companie la alta, care creează o interdependență reală. De exemplu, OpenAI are contracte de 300 de miliarde de dolari cu Oracle, o sumă imensă comparativ cu veniturile actuale de 12 miliarde de dolari. Semnarea acestui contract a fost posibilă doar prin susținerea financiară oferită de Nvidia către dezvoltatorii ChatGPT. Oracle, în schimbul contractelor semnate cu OpenAI, cumpără hardware Nvidia. Astfel, se creează acest mediu circular dintre Nvidia, OpenAI și Oracle. Acest tip de asigurări financiare și contracte învăluie practic întreaga piață AI, nu doar companiile menționate mai sus.
Cât de profitabil este AI-ul?
Pe hârtie sumele vehiculate sunt astronomice, dar profitabilitatea este distribuită inegal. Marele câștigător este Nvidia și producătorii de infrastructură profită imediat de pe urma vânzării de hardware.
Realitatea dezvoltatorilor: OpenAI generează venituri de aproximativ 12 miliarde de dolari, însă profitul net este negativ. Costurile de operare și de antrenare a modelelor sunt atât de mari încât compania ia în calcul introducerea reclamelor.
Bula AI și cauzele acesteia
Termenul de „bulă” înseamnă o supraevaluare a pieței care nu este susținută de o bază economică reală.
Cauze și simptome:
⦁ Investiții speculative: Companiile pariază una pe cealaltă în cercul menționat mai sus, umflând artificial valoarea pieței.
⦁ Costuri ascunse (Consumul de resurse):
⦁ Apă: Răcirea serverelor necesită cantități enorme de apă potabilă (evaporative cooling). Sam Altman (CEO OpenAI) a menționat că un query simplu consumă aproximativ 1/15 dintr-o linguriță de apă. Totuși, un query mai complex poate multiplica acest consum.
⦁ Electricitate: Centrele de date consumă de zeci de ori mai mult curent decât apă. Antrenarea modelelor este responsabilă pentru 50% din acest consum, iar cererea de energie este în continuă creștere.
“Why Everyone Wants You To Believe AI is a Bubble” by GEN
Teorii și Păreri
Diferiți experți sunt divizați în privința viitorului industriei, opiniile variind de la încredere totală la avertismente pesimiste.
Mark Zuckerberg recunoaște riscul de a cheltui excesiv („misspending a couple hundred billion dollars”), dar consideră că riscul de a nu investi este mult mai mare, văzând AI-ul ca pe cea mai importantă tehnologie din istorie.
Tipologia Bulei:
⦁ Not a bubble: Jim Cramer (susține creșterea continuă).
⦁ Good bubble: Jeff Bezos (da, poate vom avea de suferit dar utilitatea pe termen lung este mai mare).
⦁ Huge/Bad bubble: Steve Goldstein susține că bula AI este de 17 ori mai mare decât bula dot-com din anul 2000, iar Ed Zitron avertizează asupra unui colaps.
⦁ Corecția pieței: Bret Taylor (OpenAI Chair) și alți analiști preconizează o „corecție” a pieței, unde companiile fără utilitate reală vor dispărea.
Dinamica actuala a pieței se poate sumariza astfel: o industrie evaluata la sume enorme, dar susținută de un flux financiar circular care în loc să creeze profituri reale, învârte banii de la o companie la alta producând o creștere imaginară. Pariul giganților tech depășește sfera inovației tehnologice, transformându-se într-un joc menit sa justifice costurile operaționale și de mediu imense. Toate companiile din aceasta industrie se fac vinovate de creșterea uriașă a prețurilor la RAM sau la alte componente de hardware și software (în unele cazuri, pentru 32 de Gigabytes RAM, prețurile ajungând la 4000 de lei!) în principal din cauza cererii astronomice de cipuri pentru serverele centrelor de date. Indiferent dacă asistăm la o recalibrare a pieței sau la spargerea bulei speculative, redresarea prețurilor depinde de capacitatea inteligenței artificiale de a genera valoare intrinsecă și de a depăși nevoia de subvenționare continuă.
Bibliografie
⦁ EY România – „Inteligența artificială: un fenomen prospectiv sau catalizator?”
⦁ BBC News – Articole diverse privind piața AI și Nvidia.
⦁ CNBC – Interviu Bret Taylor despre corecția pieței AI.
⦁ Substack (Broligarchy) – „The Great AI Bubble”.
⦁ Materiale video/audio: Hank Green, Zuckerberg Interview, OpenAI Podcast, “Why Everyone Wants You To Believe AI is a Bubble” by GEN.
⦁ Surse adiționale: Digi24, Wall-Street.ro, Europarl.europa.eu.
