De-a lungul vieții mele de fan, de fiecare dată când una dintre trupele mele preferate lansa un album nou, normal că abia așteptam să îl ascult. Ei bine, la fel s-a întâmplat și cu lansarea albumului celor de la Kodaline, adică Politics of Living. Parcă în ultimul timp m-am săturat să ascult povești de dragoste eșuate sau împlinite, chiar dacă erau acompaniate într-un mod complex și diferit. Voiam ceva mai mult, mai altceva, până la urmă mai sunt și alte probleme pe lumea asta decât lipsa unui om care să îți fie tot timpul ‘alături’ sau dorul de persoana care credeai că e cea aleasă. Dorința mea a fost ascultată (aparent de Kodaline) și într-un final am primit un album care spre deosebire de multe altele, are multă umanitate în el.
Precum o zi fierbinte de vară care apune și se transformă într-o toamnă schimbătoare, așa se simte albumul. Amestecul între trecut, prezent și viitor îmbinat cu criticile subtile la adresa lumii, împreună cu căderea într-o spirală de gânduri, apreciere și voință, sunt câteva lucruri care fac Politics of Living să fie ceea ce este.
(Kodaline la Summer Well Credit: Shamrockraver Photography)
Albumul începe în putere, cu Follow Your Fire piesa care mi-a stat în playlist-ul de favourites toată vara. Că vrei, că nu vrei, aceasta îți rămâne în cap și te trezești că îi știi versurile și dansezi pe ea. Parcă vara se ascunde și aș vrea să ma duc să o caut. Asemenea jocului din imaginația mea, este Hide and Seek. Adevărul e că anotimpul cald nu poate dura la nesfârșit, așa că acesta se încheie cu Angel, o piesă grea și apăsătoare despre moartea unei fane, dar care lasă un urma ei un zâmbet împăciuitor și o lecție. Pentru că au venit zile mai reci, am nevoie de o pătură care să mă țină caldă, așa că pătura mea va fi Shed a Tear și Brother, iar vocea care mă va scoate din zile mai ploioase este Head Held High. Norii grei și gri sunt acum luminați de razele soarelui care vor să iasă și să spargă rutina, făcând echipă cu Born Again. După ce soarele și norii s-au luptat, vine și puțină ploaie melancolică, iar apoi, un curcubeu de recunoștință, urmează să mă emoționeze, adică I Wouldn’t Be. Precum ceața care nu te lasă să vezi nimic în viitorul apropiat și ajungi să te învârți în același cerc de gânduri, sunt și norii Don’t Come Around și Hell Froze Over. Dar viața merge înainte, cu toții avem momente în care stăm și gândim tot ce s-a întâmplat. Așa că, hai să ridicăm paharul pentru noi, înainte să se termine toamna, cunoscută drept Temple Bar, că suntem oameni, și fiecare am trecut prin multe, din care să sperăm că am învățat care sunt de fapt adevăratele principii ale vieții.
(Kodaline la Summer Well Credit: Shamrockraver Photography)
Și acum că v-am zis cum mi se pare albumul, sper ca și voi să mergeți acasă, să vă așezați confortabil și să vă lăsați purtați de umanitate, cu ajutorul sunetelor calde contrastate de bătăi ploioase și vânturi schimbătoare care pe lângă razele soarelui, mai aduc și nori grei și întunecați.
- Website: https://www.kodaline.com/
- Facebook: https://www.facebook.com/Kodaline/
- Shamrockraver Photography: https://www.facebook.com/ShamrockraverPhotography/

„You see us as you want to see us—in the simplest terms, in the most convenient definitions.” – The Breakfast Club