Teenager to Teenager: Furia prin ochii adolescenților

Furia este o reacție emoțională naturală și intensă, ce apare atunci când simțim că suntem amenințați, nedreptățiți sau provocați. Aceasta face parte din răspunsul nostru instinctiv la pericole și poate fi benefică atunci când ne ajută să facem față unor situații de urgență sau de apărare. Cu toate acestea, atunci când furia devine necontrolată sau nu este gestionată corect, poate duce la conflicte, distrugerea relațiilor și la efecte negative asupra sănătății fizice și mentale.

De la disfuncționalități în relațiile de familie și la probleme profesionale, până la riscuri fizice, precum afecțiuni cardiovasculare sau tulburări alimentare, furia necontrolată poate fi un factor destabilizator în viața unei persoane. 

 

Ce este furia ?

Furia este „o stare emoțională care variază în intensitate de la iritare ușoară la furie intensă și mânie”, conform lui Charles Spielberger, PhD, psiholog specializat în studiul furiei.

La fel ca în cazul altor emoții, furia este însoțită de schimbări fiziologice și biologice: atunci când te enervezi, ritmul cardiac și tensiunea arterială cresc, la fel și nivelurile hormonilor de energie, adrenalină și noradrenalină.

Poate fi cauzată de evenimente externe și interne. Poți fi furios pe o persoană anume sau pe un eveniment, cum ar fi un blocaj în trafic sau un zbor anulat. Furia ar putea fi cauzată de îngrijorările sau rememorarea problemelor personale. Amintirile legate de evenimente traumatizante sau care provoacă furie pot declanșa sentimente de mânie.

 

Tipuri de furie

Furia interioară
Acest tip de furie este direcționat spre interior și poate include gânduri întunecate și depresive, precum și cuvinte negative către și despre sine. Pedepsirea de sine este de obicei asociată cu furia interioară, precum refuzul de a face lucruri plăcute. Poate însemna chiar să-ți neglijezi nevoile fundamentale, cum ar fi hrana și apa.

Furia exterioară
Aceasta presupune exprimarea furiei verbal sau fizic față de alte persoane și obiecte. Poate include distrugerea de obiecte și atacuri fizice asupra altor persoane, precum și strigăte și înjurături.

Furia pasivă
Cunoscută și sub denumirea de comportament pasiv-agresiv, aceasta poate include acțiuni precum sarcasmul sau comportamente degradante față de alții, oferirea „tratamentului tăcerii” sau supărarea.

 

De ce sunt unii oameni mai furioși decât alții?

Conform lui Jerry Deffenbacher, psiholog specializat în managementul furiei, unii oameni sunt mai „fierbinți” decât alții: se enervează mai ușor și mai intens decât majoritatea oamenilor. Există și persoane care nu își exprimă furia în mod zgomotos sau spectaculos, dar care sunt mereu iritate și morocănoase. Unele persoane nu înjură întotdeauna și nu aruncă lucruri; uneori se retrag social, se frustrează sau se îmbolnăvesc fizic.

Persoanele care se enervează ușor au în general ceea ce unii psihologi numesc o toleranță scăzută la frustrare, ceea ce înseamnă că simt că nu ar trebui să fie supuse frustrăriii, inconvenientului sau deranjului. Nu pot să ia lucrurile așa cum sunt și sunt deosebit de furioși dacă situația pare cumva nedreaptă: de exemplu, să fie corectați pentru o greșeală minoră.

 

Avem mai multă furie în adolescență ?

În perioada asta a vieții poate părea că apare mai des și mai intens. Asta se întâmplă pentru că în corpul tău au loc o grămadă de schimbări, mai ales hormonale, care pot influența cum reacționezi la lucruri care te supără sau te stresează. În plus, în adolescență apar multe provocări: presiunea de la școală, certurile cu părinții, nevoia de a fi acceptat de prieteni, relațiile care pot fi complicate și dorința de a-ți găsi locul în lume. Toate astea pot face ca frustrarea să se adune și să explodeze prin furie. Mai mult, dacă ai trecut prin experiențe grele, cum ar fi certuri dese acasă, traume sau pierderi, emoțiile pot fi și mai greu de gestionat. Vestea bună e că furia poate fi controlată – nu trebuie să o ții în tine, dar nici să o lași să te controleze. Important e să înveți cum să o exprimi într-un mod care nu rănește pe nimeni, nici pe tine, nici pe ceilalți.

 

Învață să te calmezi 

În primul rând, recunoaște că e ok să fii furios. Toți simțim asta uneori. Dar important e să nu reacționezi pe loc. Trage aer adânc în piept, numără până la 10 și gândește-te dacă ce vrei să spui chiar ajută sau doar rănește.

Spune ce simți, dar fără să ataci. În loc de „Tu niciodată nu mă asculți”, încearcă „Mă simt ignorat când vorbesc și nu primesc atenție”.

Dacă simți că explodezi, fă o pauză. Ieși din cameră, ascultă o piesă, plimbă-te sau dă-i un pumn unei perne. Poate chiar scrie ce simți sau desenează ceva, exprimarea creativă ajută enorm.

Fă orice care te descarcă. Sau, pur și simplu, vorbește cu cineva de încredere. Nu trebuie să treci singur prin asta.

Și da, uneori un pic de umor sau o glumă bună poate face minuni. Important e să nu rămâi blocat în nervi și să înveți să te descarci într-un mod care te ajută, nu care te consumă.

 

Pericolele furiei

Când te enervezi des și tare, începi să ai probleme nu doar cu cei din jur, ci și cu tine însuți. Te poate afecta fizic prin dureri de stomac sau creșterea tensiunii. Din păcate și partea emoțională este afectată prin stări de tristețe sau iritație, și mental poți deveni mai stresat și obosit.

Studiile arată că persoanele care „sar din orice” riscă mai multe probleme de sănătate. Și nu doar atât: furia ținută în tine mult timp poate să-ți slăbească imunitatea și să-ți afecteze starea de bine.

Din cauza furiei constante, corpul tău intră într-o stare de stres, ca și cum ar fi mereu pregătit de luptă. Asta face ca organismul să elibereze niște substanțe (cum ar fi cortizolul) care, dacă sunt prea multe, încep să slăbească sistemul tău imunitar.

Asta înseamnă că devii mai vulnerabil la răceli, infecții și alte boli. În plus, furia care nu trece ușor poate provoca inflamații în corp și crește riscul de probleme grave, cum ar fi boli de inimă sau alte afecțiuni pe termen lung.

Anger Management: Tips & Techniques – IMH | Institute of Mental Health

 

De ce simțim furia mai puternic decât fericire? 

Simțim furia mai intens decât fericirea, pentru că mintea noastră e setată să reacționeze mai tare la lucrurile care ne deranjează sau ne pun în pericol. Când ești nervos, totul pare mai intens, ți se poate tăia respirația, inima bate mai tare, vrei să strigi sau să lovești. Asta pentru că furia vine cu un val de energie care ne face să vrem să schimbăm ceva imediat. În schimb, fericirea e mai liniștită, mai calmă și se simte bine, dar nu ne agită la fel de tare. Plus că, de multe ori, ne gândim mai mult la ce nu merge bine decât la ce ne bucură, așa că emoțiile negative rămân mai mult cu noi.