Consideră că în viață este important să faci ce îți place și să nu te dai batut/ă. Ea este o fire curioasă, foarte pasionată de modă și o adevarată cinefilă.

Ziua de 2 iunie 1944  a marcat orașul pe mai mulți ani din punctul de vedere al pierderilor materiale și umane cauzate de bombardamentele aliate. Reprezintă o zi de doliu pentru orașul Cluj, chiar dacă este un eveniment minor în ceea ce privește desfășurarea celui de-al Doilea Război Mondial.

Totul a început…

În 14 ianuarie 1943, președintele american Franklin Roosevelt și prim-ministrul britanic Winston Churchill au adoptat, înțelegerea CBO (Combined Bomber Offensive), cu numele de cod „pointblanc”. Conform acestui plan, bombardamentele trebuiau extinse treptat asupra Germaniei și aliaților ei, Ungaria și România în special. Respectând planul, primul atac al aliaților a avut loc asupra Ploieștiului la 10 iulie 1943. Operațiunea aeriană cu numele de cod Frantic Joe sau Franticot din 2 iunie 1944, reprezintă planul elaborat de aliații americani și ruși, în urma căruia forța aeriană numărul 15 din sudul Italiei, dar și forța aeriană numărul 8 din Anglia au pornit spre țintele lor, urmând ca după bombardarea acestora să se cantoneze pe aeroporturi din Ucraina sovietică, iar după un repaus de câteva zile să revină asupra țintelor inițiale cu un nou bombardament. Franticot este prima acțiune militară corelată a celor doi aliați din al Doilea Război Mondial (SUA și URSS).

Bombardierele au atacat mai întâi Szolnok, Oradea, Cluj și într-un final Simeria; ironia sorții este că aceste zone au fost „eliberate”, deoarece au fost bombardate cu avioane Liberator.

bombardamentele_img

Bombardarea Clujului

Pe 2 iunie 1944, într-o zi de vineri, bombardamentele au ajuns și în orașul Cluj, cu toate că serviciile secrete maghiare știau de bombardarea orașului cu zile înainte. La ora 9:02 dimineața au pornit sirenele de avertizare, iar la 9:08 avioanele bombardiere erau deasupra Zalăului, parașutând flyere de propagandă, urmând ca la ora 9:14 să înceapă atacul asupra Clujului. Primul set de bombe a lovit străzile 11 Szeptember (Tudor Vladimirescu), Gépész (Romulus Vuia), strada Téglás (Fabricii), precum și satul Cordoș. Cea mai afectată zonă a fost cea a gării. Aceasta a fost ținta aliaților, care au dorit paralizarea circulației feroviare din zonă și a opri regruparea trupelor germane din est spre vest. Au fost afectate însă și spitale, dar și multe fabrici, precum „Dermata”, fabrica de chibrituri, fabrica de prelucrare a fierului „Fermeta”, fabrica de mobilă „BAATZ”, fabrica de oțel, dar și abatorul orașului.bombardamentele_dezastru

Zonele și oamenii afectați

Printre zonele afectate au fost cartierul Iris, cartierul Gruia, strada Horea, zona centrală și împrejurimile. Pentru unii locuitori ai Clujului, bombardamentele au însemnat și pierderea celor dragi. Cum ar fi băiatul de 5 ani, Maklári Béla și sora lui mai mare, care și-au pierdut mama în timpul bombardamentelor. Tatăl lor a fost luat prizonier de către ruși pentru a fi folosit la muncă forțată și s-a întors acasă după cinci ani. Spitalul de ortopedie de pe actuala stradă General Traian Moșoiu a fost lovit de o bombă în aripa unde se aflau bolnavii în starea cea mai gravă și unde se afla aparatura necesară pentru tratarea lor.bombardamentele_imagini

Nu doar bombele…

Multe locuințe din acea vreme nu aveau buncăre în cazul atacurilor aeriene, ca de exemplu locuințele de muncitori. Fabricile erau spațiile cel mai bine  protejate în cazul unui atac aerian. Casele particulare aveau locul de adăpostire în pivniță; un astfel de exemplu este casa fraților Fischer de pe strada Horthy (Horea) numărul 94-96, locuitorii acesteia rămân blocați în adăpost, murind intoxicați de praf. Problema cu aceste adăposturi era că intrarea în buncăr trebuia să fie folosită și ca ieșire și, de cele mai multe ori, aceasta se astupa cu moloz, iar oamenii rămași înăuntru mureau oricum. Tot pe aceeași stradă la numărul 112 au fost găsite scheletele a 4 oameni, 1 femeie și 3 bărbați, pe la jumătatea anilor 1950. Locatarii acestei locuințe, deși au avut adăpost, au fost blocați în el și au murit.bombardamentele_strada

Clujul după

Nefericitul eveniment a atras atenția mass-mediei locale, ziarele vuind de articole despre atacul aerian. O puternică stare de șoc se mai simțea în oraș, chiar și la câteva zile de la sângeroasele bombardamente. Mulți au fost de părere că moartea a venit la ei, iar situația de după a fost una deplorabilă. Imaginile, scenele au fost cutremurătoare, peste tot sânge și jale, durere pe fețele oamenilor care nu au văzut lucruri mai oribile în viața lor, având de pierdut nu doar bunurile, ci mai presus de toate, familiile.