Fiecare autor are drepturi care se împart în drepturi morale și patrimonial economice. Cele morale nu pot fi cedate și protejează autorul ca persoană. Ele îi asigură creatorului dreptul de a decide dacă va fi publicată opera și când, dar și dreptul de a se opune oricărei modificări în operă care i-ar putea afecta reputația, de a alege un titlu potrivit și de a fi recunoscut ca autorul acesteia. Pe lângă cele morale, autorul posedă și drepturi patrimonial economice. Acestea îi permit, normal, să vândă sau să distribuie opera și să obțină venituri de pe urma acesteia, dar și să o traducă, adapteze, transforme și reproducă.
Dar ce sunt defapt drepturile autorului?
Drepturile autorului sau copyright-ul au fost concepute pentru a proteja munca dificilă depusă de creatori. Tot ce este compus de mintea umană, precum romane, lucrări de studiu sau științifice, este recunoscut de aceste libertăți. Ele sunt menite să păstreze o legătură între autor și opera sa. Sunt un ansamblu de drepturi stabilite la nivelul legii, pe care le deține o persoană în momentul în care compune o operă originală.
Câteva exemple de drepturi sunt:
“Sunt recunoscuţi şi protejaţi ca titulari ai dreptului de autor persoanele fizice sau juridice, care au dobândit această calitate prin moştenire sau cesiune, în condiţiile legii, precum şi editorii de opere muzicale şi de opere scrise, pentru drepturile care le-au fost transferate în baza unor acorduri individuale şi care au dreptul cel puţin la o parte din veniturile provenite din drepturi.”
“Se prezumă a fi autor, până la proba contrară, persoana sub numele căreia opera a fost adusă pentru prima dată la cunoştinţa publică.”
“Când opera a fost adusă la cunoştinţa publică sub formă anonimă sau sub un pseudonim care nu permite identificarea autorului, dreptul de autor se exercită de persoana fizică sau juridică ce o face publică având consimţământul autorului, atât timp cât acesta nu îşi dezvăluie identitatea.”
– Legea nr. 8/1996 privind drepturile de autor și drepturile conexe
Copyright vs copyleft
Știați ca exista și copyleft? În comparație cu drepturile autorului, copyleft nu restricționează utilizarea operei, ci oferă o modalitate de a o folosi, distribui și modifica. Acest lucru este posibil cu condiția că versiunea derivată sau modificată trebuie distribuită cu aceleași libertăți și restricții ca originalul, garantând că toți utilizatorii vor primi același tratament pe care îl oferă autorul.
Termenul copyleft este un joc de cuvinte. Provine de la termenul copyright – toate drepturile rezervate. Atunci practic copyleft ar însemna toate libertățile garantate. O greșeală comună este de a confunda copywrite cu copyright. Copywriting înseamnă a crea materiale publicitare atractive, în timp ce copyright înseamnă drepturile autorului.
În concluzie, toți autorii au anumite drepturi legale care îi protejează de ochiul public și îi conectează cu opera.
