Imn dedicat zeiţei Mrelune

 

 

Fiică sfântă din Scânteia

Cea de viaţă dătătoare,

Trup şi suflet nesfârşit

Şi de Lume făuritoare.

 

Eşti frumoasă cum nu este

Seamăn în înreaga Lume

Chipul tău lucios şi alb

E purtător de multe nume.

 

Ochii tăi pătrund şi-n suflet,

Şi-n gândul cel mai tainic,

Căci pe cerul nesfârşit

Nimic nu e mai falnic!

 

Noaptea cea întunecată

Singură o alungi,

Cu razele-ţi fermecate,

Când pe ceruri tu ajungi.

 

În lumina ta cea sacră

Viaţa reîncepe îndată

Ce pustiul arzător, de vlagă secător

Devine rece, îmbietor.