Evreii din Cluj fac parte din istoria orașului de cel puțin 500 de ani. Indiferent de greutățile întâmpinate de-a lungul istoriei, comunitatea evreiască a reușit să meargă mai departe și să contribuie constant la dezvoltarea orașului.
Secolele XV – XIX
Chiar dacă evreii s-au stabilit în Transilvania începând cu epoca romană, prima atestare a evreilor clujeni apare de abia în secolul al 15-lea. În secolul al 17, la presiunile turcilor, evreii încep să contribuie mai activ la viața economică. Totuși, până la finalul secolului, aceștia nu erau încă considerați cetățeni și nu avea acces la piețele cetății.
Cu toate acestea, evreii jucau un rol important în viața economică a Transilvaniei. Astfel, toate contactele comerciale dintre Transilvania şi Turcia, Ţara Românească, Moldova sau Polonia treceau prin Cluj şi se derulau cu intermedierea evreilor.
Evreii locuiau în jurul orașului de astăzi, în afara zidului. În secolul al 19-lea apare deja în Cluj o stradă a evreilor, Zsidó Kőz, cunoscută astăzi sub numele de Horea. Acum apare deja o adevărata comunitate iudaică in Cluj, printre cele mai importante familii amintim: Deutsch, Rebics, Wellisch, Abraham, Samuel. Conform statisticilor oficiale La începutul secolului al 19-lea în Cluj trăiau 17 familii de evrei. Numărul lor urma să crească exponențial odată cu dreptul de a se stabili în oraș.
Evreii din Cluj în secolul al XX-lea
Odată cu evoluția şi extinderea, comunitatea evreiască din Cluj devine una dintre cele mai importante din Transilvania.Conform unui recensământ din 1910, în Cluj își aveau locuințele 7046 de evrei, urmând că până în anul 1941 numărul lor să crească la 16.763.
Transilvania a fost gazda multor poeți, scriitori, ziariști, dar şi regizori din comunitatea evreiască. Jenő Janovics este considerat unul dintre pionierii regizării filmelor mute. El înființează în 1910 “Intreprinderea de Cinematografie” şi va juca un rol foarte important pentru actorii şi regizorii clujeni, prin reorganizarea activității teatrale clujene şi a celei din Transilvania.
Intrarea armatei maghiare în Cluj la 11 septembrie 1940 a reprezentat un motiv de bucurie pentru evreii clujeni, chiar dacă situația acestora în Ungaria era bine cunoscută. În România, primele măsuri discriminatorii împotriva comunității evreiești fuseseră deja luate, avocații, antreprenorii şi meșteșugarii fiind cei mai afectați. Mai mult, până în octombrie 1940, noua administrație militară interzice căsătoriile dintre evrei și români și limitează numărul evreilor în instituțiile de învățământ. În continuare, li se limitează complet accesul la educație. Ca urmare a celui de al doilea dictat de la Viena Ardealul de nord revine Ungariei.
Sub ocupație germană
Din 27 martie 1944 Clujul intră sub ocupație germană, când începe o acțiune de terorizare a comunității deja lovite, prin privarea de drepturi şi distrugerea populației. A două zi după intrarea în Cluj, sunt arestați intelectuali şi oameni înstăriți evrei, în special persoanele publice cu influență din oraș. Evreii nu mai au voie să facă parte din sindicate și din instituții publice. Li se interzice dreptul de a-și angaja servitori creștini și de a asculta radio. Cea mai umilitoare măsură luată a fost, totuși, introducerea obligativității purtării stelei galbene în dreptul pieptului. A început transportarea evreilor în ghetoul din cartierul Iris, în fabrica de cărămizi
Deportările la Auschwitz
Foarte puţini au reuşit să fugă din calea pericolului, lovindu-se de problema alianței pe care România o încheiase deja cu Germania. Fugarii erau, astfel, predați automat celui de-al treilea Reich.
Au existat clujeni care au venit în sprijinul evreilor, oferindu-le adăpost. Totuși, din păcate, populația a arătat pasivitate, poate chiar o formă de satisfacție. Mulţi intelectuali, dar şi oameni simpli s-au pus în pericol pentru a-i ajuta în orice mod a fost posibil.
La 15 mai 1944 încep deportările. Primul tren cu evrei părăsește Clujul pe 25 mai. Oamenii sunt înghesuiți în vagoane de vite, fără hrană, fără apă și cu scânduri bătute la geamuri. Cei mai slabi nu rezistă condițiilor crunte și mulți dintre ei își pierd viața pe drum. Primul transport duce în principal intelectuali și medici. Aflându-și destinația, aceștia călătoresc, totuși, cu speranța de a obține posturi mai bune în lagăr. Doar un sfert din evreii transilvăneni au reușit să supraviețuiască Holocaustului, fiind întâmpinați cu ostilitate de localnici când s-au întors.
Comunitatea evreilor din Cluj azi
Comunitatea evreiască măsura în 2011 155 de persoane(în scădere față de 2002). Cât despre semnele prezenţei evreieşti în Cluj, acestea sunt astăzi puţine. Totuşi, mai avem 4 sinagogi, una adăpostind Institutul de Iudaistică al Universităţii Babeş-Bolyai. Singura sinagogă în care se mai efectuează serviciul religios este cea din strada Horea. Doar două dintre cele patru cimitire evreieşti mai funcţionează astăzi. Comunitatea Evreiască din Cluj este reprezentată astăzi de către un preşedinte, dr. Robert Schwartz şi de un consiliu de conducere. Sunt depuse eforturi considerabile pentru păstrarea identităţii evreieşti. Există o cantină rituală în strada Paris și se organizează cursuri de limba ebraică şi de Talmud-Tora. În cadrul sinagogii din strada Horea, se aniversează colectiv diverse sărbători și evenimente.
Puteam vedea că și în Cluj, ca în cea mai mare parte a Europei, evreii au avut parte de ură și de limitarea libertăților, avându-și apogeul în uciderile în masă cunoscute sub numele de „Holocaust”. În ciuda acestora, mica comunitate evreiască din Cluj contribuie activ la viața culturală a orașului prin organizarea Zilelor Evreiești și a diferitelor simpozioane și concerte tematice.
Deși o cheamă Julia, toată lumea o știe sub numele de Kiki, de când se știe iubește cărțile, poeziile și ideile interesante despre lume (care pot să vină de peste tot). Îi place să creadă că are gusturi muzicale bune și crede sincer că lumea ar fi un loc mai bun dacă am putea cu toții să fim un pic mai buni unii cu alții.