Capacitatea de a gândi este definitorie pentru natura umană. În diverse culturi, umanitatea este legată de concepte fundamentale ale logicii, precum conștiința, cunoașterea și rațiunea.
Potrivit tradiției occidentale clasice, oamenii sunt considerați „animale logice”. Logica, studiul principiilor raționamentului, a fost explorată de multe civilizații și a avut un rol esențial în evoluția filozofiei și a științei.
Sărbătorită pentru prima dată pe 14 ianuarie 2019, Ziua Mondială a Logicii este o zi universală de susţinere a dezvoltării logicii prin predare şi cercetare, precum şi pentru răspândirea publică a disciplinei.
De ce 14 ianuarie? Ei bine, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO) a luat decizia de a numi această zi „Ziua Mondială a Logicii”, fiind asociată cu doi dintre cei mai mari logicieni ai secolului XX, ziua corespunzând cu data morţii lui Kurt Gödel şi cu data naşterii lui Alfred Tarski.
Ziua Mondială a Logicii își propune să încurajeze colaborarea internațională, să sprijine dezvoltarea logicii în cercetare și educație, să susțină activitățile asociațiilor, universităților și altor instituții implicate în logică și să îmbunătățească înțelegerea publicului asupra rolului logicii în știință, tehnologie și inovație.
Cine sunt cei doi mari logicieni?
Kurt Gödel (28 aprilie 1906-14 ianuarie 1978) a fost un matematician și filozof austriac. Este unul dintre cei mai importanți logicieni ai secolului al XX-lea. El a adus contribuții importante în logica matematică, lucrând pe teme precum completitudinea și decizia în teoria numerelor și a mulțimilor. De asemenea, a studiat relațiile dintre logica intuiționistă (o formă de logică diferită de cea clasică) și alte tipuri de logică, cum ar fi logica modală, și a explorat legătura dintre acestea și teoria relativității din fizică.
Teorema de incompletitudine a lui Gödel spune că într-un sistem matematic axiomatic există propoziții care nu pot fi dovedite sau respinse folosind doar axiomele acelui sistem. Astfel, un sistem nu poate fi complet și consistent în același timp. Această teoremă l-a consacrat pe Gödel drept unul dintre cei mai mari logicieni și efectele ei sunt încă discutate astăzi.
Alfred Tarski (14 ianuarie 1901-26 octombrie 1983) a fost un matematician și logician polonez. Alfred a adus contribuții fundamentale atât la științele formale, cât și la teoria formală a adevărului și a fost unul dintre principalii reprezentanți ai Școlii Lemberg-Varșovia înainte de Al Doilea Război Mondial.
În 1930, Tarski a creat o formulă care era similară cu teorema lui Gödel despre matematică. În 1931, el a ținut o prelegere despre „adevărul” propozițiilor și a prezentat un exemplu ciudat, cum ar fi propoziția „Aceasta este o propoziție falsă”. El a explicat cum putem spune ce este adevărat într-un limbaj matematic.
A fost un mare logician, cunoscut pentru paradoxul Banach-Tarski și pentru că a definit „adevărul” într-un mod matematic precis. El a arătat că nu poți defini „adevărul” într-o limbă folosind aceeași limbă, ceea ce a schimbat modul în care înțelegem logica. Tarski a ajutat la rezolvarea unor probleme dificile din matematică și logică și a inventat o teorie care este acum folosită în matematică.
Logica înseamnă folosirea rațiunii pentru a rezolva probleme sau pentru a înțelege diferite aspecte. Este strâns legată de filozofie, matematică și informatică, dar și de lingvistică și psihologie. Practic, logica te ajută să gândești clar și să iei decizii corecte pe baza argumentelor și a raționamentului.
Va urma o Zi Mondială a Logicii plină de informații!
