Scopul tradițiilor, obiceiurilor și superstițiilor de Anul Nou este de a alunga așa numitele spirite rele din anul care este pe sfârșite și a aduce un an mai bogat și mai fertil.
În funcție de regiunile României există diferite tradiții.
O primă tradiție este Mersul cu Sorcova. Acesta este un obicei care aduce multă bucurie mai ales copiilor. Ei merg în prima zi din an, 1 ianuarie, cu o nuia împodobită cu flori de hârtie sau o creangă înmugurită la colindat și urează mult noroc în noul an. Cuvântul sorcova provine din cuvântul bulgar surov care înseamnă verde fraged. Acesta simbolizează ramura abia îmbobocită, ruptă. Textul Sorcovei este fix, dar poate varia în funcție de regiune. Cel mai cunoscut este:
Sorcova, vesela,
Să trăiți, să-mbătrâniți,
Ca un măr, ca un păr,
Ca un fir de trandafir,
Tare ca piatra,
Iute ca săgeata,
Tare ca fierul,
Iute ca oțelul.
La anul și la mulți ani!
O altă tradiție interesantă este Mersul cu Plugușorul. Ea este una dintre cele mai vechi tradiții practicate la sat. Aceasta constă în adunarea unei cete de tineri sau copii care colindă în 31 decembrie, ultima zi din an, pentru un nou an bun și pentru pământ bogat și fertil. La finalul colindei aceștia primesc mici daruri. Iată primul vers din această colindă frumoasă:
Aho, aho copii și frați,
Stați puțin și nu mânați
Lângă boi v-alăturați
Și cuvântul mi-ascultați
Tradiția Mersului cu Capra este un obicei practicat încă din prima zi a noului an. Oamenii se adună și merg la colindat cu o capră întruchipată printr-o mască din lemn. Aceasta simbolizează personificarea prolificității zoologice și fertilității telurice.
Mersul cu Steaua este altă tradiție nelipsită din inima românilor. Se practică încă din Ajunul Crăciunului până la Sfântul Vasile sau chiar Sfântul Ion. Este una dintre cele mai vechi tradiții și constă în mersul la colindat cu o stea mare confecționată din hârtie și pusă pe un băț. Aceasta reprezintă steaua care i-a călăuzit pe magi către Betleem, la Mântuitorul Iisus. Ei cântă colinde despre stea, precum Steaua Sus Răsare:
Steaua sus răsare
Ca o taină mare
Steaua strălucește
Și lumii vestește
Și lumii vestește
O altă tradiție specifică românilor este Dansul Ursului. Grupuri de cel puțin zece persoane se adună, costumate în așa-ziși urși. Ei poartă o blană de oaie sau un cojoc întors pe dos și accesorii roșii. Aceștia colindă și dansează, dând ritmul cu ajutorul tobelor. Acest obicei este moștenit de la geto-daci și reprezintă o parte importantă a folclorului țării noastre.
Cea mai cunoscută tradiție de Anul Nou este Sărutul sub vâsc. Se spune că asigură dragoste pe tot parcursul anului.
Altă tradiție bine-cunoscută este Calendarul de ceapă. În seara de Ajun se pun 12 foi de ceapă pe masă și câte o lingură de sare în fiecare, iar dacă de dimineață sarea e topită, atunci se anunță ploi, iar dacă nu, urmează secetă.
O tradiție care provine din cultura spaniolă, dar pe care mulți români o practică este Mâncatul strugurilor de Revelion. Se mănâncă douăsprezece boabe de struguri pentru cele douăsprezece luni ale anului, cu speranța aducerii norocului.
Altă superstiție care este mereu respectată la noi este Masa de Revelion. Carnea de porc și peștele sunt nelipsite de la masă pentru a aduce prosperitate, însă lintea aduce abundență, iar carnea de pasăre aduce ghinion, de aceea sunt interzise. Și strugurii se află pe masă.
În noul an, majoritatea oamenilor îsi doresc mai mulți bani decât în anul precedent. O altă superstiție este să întâmpinăm Anul Nou cu bani în buzunar, să nu avem nicio datorie când începe anul pentru norocul material și să evităm cheltuielile în prima zi din an pentru a nu avea dificultăți financiare.
Multe superstiții ale românilor sunt legate de îmbrăcăminte. Lenjeria roșie este obligatorie și este necesar sa purtăm haine în culori vibrante pentru a aduce pozitivitate, dar și o haină nouă pentru a aduce prosperitate.
O superstiție veche este cine intră primul în casă. Se spune că dacă femeia intră prima în casă, aduce ghinion. În schimb, dacă bărbatul intră primul în casă, aduce noroc.
Mulți români deschid ușa la miezul nopții pentru a lăsa anul vechi să iasă și cel nou să intre.
Fetele nemăritate pun busuioc, o ramură de măr și un ban într-un vas cu apă, iar peste noapte ar trebui să-și viseze alesul.
O regulă importantă este a fi fericit și a nu plânge atât în Ajun, cât și în prima zi a anului, deoarece starea din aceste două zile reprezintă întregul an.
Nimeni nu are voie să măture, să spele și să facă alte treburi casnice în data de 1 ianuarie, pentru că acestea sunt asociate cu sărăcia. Nici gunoiul nu este indicat să se scoată, deoarece atrage mizerie tot anul.
Știți de ce se lansează artificii și petarde de Anul Nou? Ei bine, din strămoși exista această credință, că spiritele rele se sperie de zgomotul puternic, așadar oamenii fac zgomot: urlă, țipă și se bucură prin intermediul artificilor și a petardelor.
Sărbători fericite și un an nou bun!
