Atașamentul este o formă de dependență sufletească față de cineva, iar atunci când devine excesiv, poate fi dăunător.
Atașamentul are în spatele său mai multe mecanisme psihologice; iată care sunt cele 5 stiluri de atașament emoțional:
O conexiune psihologică de durată între ființele umane ~John Bowlby:
- Stilul de atașament anxios apare, de obicei, la copiii ai căror părinți nu sunt foarte prezenți sau le oferă iubire ocazional, condiționat. Acest lucru le creează senzația că ar trebui să prețuiască iubirea exact în momentul în care o primesc și să se agațe de acel sentiment, de teamă să nu-l piardă. Din cauza acestei absențe, avem tendința de a căuta constant validare în ceilalți, iar sistemul nostru nervos are predispoziția de a se atașa rapid de prima persoană care oferă puțină afecțiune. Pe parcursul vieții, acest stil se manifestă prin atașarea prematură de persoane care imită comportamentul părintelui absent. De asemenea, se mai manifesta prin teama constantă că o relație sau o prietenie s-ar putea încheia brusc și neașteptat.
- Căutarea validării și lipsa limitelor personale, apar, de obicei, la persoanele care nu au încredere în sine și care depind de validarea externă pentru a se simți valoroase. Din dorința de a-și forma un sentiment de sine, acestea caută aprobarea altora, ajungând adesea să devină dependente de atenția și afecțiunea acestora. Fără impunerea unor limite, mulți oameni întâmpină dificultăți în a-și diferenția propriile nevoi de nevoile celor din jur, așa că ajung să se lege de cineva înainte de a-i cunoaște.
- Frica de a fi singur se manifestă adesea atunci când suntem obișnuiți să fim într-o relație sau să căutăm imediat pe cineva cu care să vorbim de fiecare dată când ne simți singuri. Această teamă devine o motivație de a începe o nouă relație; deoarece am mai experimentat liniștea adusă de prezența cuiva, tindem să credem că o nouă legătură va face ca anxietatea să dispară din nou. Pentru a combate această frică, este important să înțelegem că este normal să simțim singurătate din când în când. În loc să o privim ca pe ceva negativ, ar trebui să o vedem ca pe o oportunitate de a ne împăca cu noi înșine și cu sentimentele noastre.
- Emofilia– sau “a iubi iubirea”, reprezintă tendința de a te îndrăgosti extrem de repede. Aceasta se manifestă prin: a spune “te iubesc” încă de la prima întâlnire, dorința de a petrece fiecare moment al zilei cu partenerul, incapacitatea de a observa defectele acestuia, tendința de a uita fostul partener mult prea repede și capacitatea de a te îndrăgosti de mai multe persoane simultan.
Între emofilie și atașamentul anxios există o singura diferență: persoana emofilică simte o dorință intensă de a fi îndrăgostită, în timp ce persoana cu atașament anxios simte o nevoia de a fi într-o o relație romantică. În realitate, cele două sunt adesea corelate, pentru că dorința și nevoia sunt ușor de confundat.
- Love bombing-ul– o metodă de manipulare- se manifestă atunci când o persoană, încă din primele momente ale cunoașterii, îți oferă multă dragoste, afecțiune, cadouri, cuvinte de apreciere și recunoștință. Scopul este de a te face să te simți iubit și apreciat, până când personalitatea manipulatorului se schimbă radical. De obicei, persoanele narcisiste recurg la aceste tactici pentru a-și face partenerii dependenți de ei și pentru a le îngreuna plecarea dintr-o relație nesănătoasă. Love bombing-ul creează inițial impresia unei iubiri imense, lăsând ulterior o senzație de atașament și nostalgie față de momentele în care partenerul părea să-și dea mai mult interesul.
A te atașa repede nu e o “greșeală”, ci mai degrabă un semn că ai nevoie de siguranță interioară sau că porți cu tine niște goluri din copilărie, care trebuie vindecate. Observarea acestor tipare este primul pas care îți permite să te vindeci emoțional.
