În adâncurile iubirii nevăzute,
Se ascunde un glas de vis,
Valuri de amintiri neștiute,
De o voce blândă străbătute.
Când inima pulsează, cu ardoare,
Se rătăcește printre umbre și visuri,
Și fiecare clipă devine o mare,
În care ne scufundăm cu amploare.
Priviri adânci, ca mările necunoscute,
Atingeri blânde, nemaipomenite,
Sunt stele căzute din cerul luminat,
Care dau senzația de dor și iubire,
Făcându-le mai speciale decât oricine.
Suflete împerecheate, pierdute-n vreme,
Se caută în adâncuri cu fiori și suspine,
Așteptând timpul să vină,
Să se găsească din nou împreună,
Până la adânci bătrâneți.
Și chiar de valul ne spulberă,
În adâncurile iubirii,
E o promisiune, un pact,
Care nu va fi niciodată încălcat.
Autor
