Toamna este anotimpul în care tot ce a fost în vară viu pălește cu împlinirea anului la fel ca dorința mea de a avea mai mult chef. Nu te lăsa păcălit ca la alba-neagra de dansul frunzelor pentru că, chiar sub nasul tău, ele se amestecă și se ascund una sub cealaltă, iar, în final, tu trebuie să greblezi grădina. Fiecare vede toamna altfel, dar oare cum o vede un adolescent? (Următoarele secvențe descriu cu mai multă sau mai puțină acuratețe imagini șocante din curtea școlii, surprinse între orele 10:50-11:10!)
1) Bolile sezoniere
Desigur că gripa este urâtă, dar cel puțin la fel de rele sunt:
deficitul de chef;
insuficiența rezervei de marker;
tulburări de conversație (vă rog, abțineți-vă);
sau, desigur, studiul care arată că unul din 26 de copii (cât are o clasă) este predispus la boala Careetema. Acesta își face o misiune din a întreba zilnic victime pe grupul clasei care e, până ce unul cedează.
2) Pe o notă mai veselă, își fac apariția vestitorii toamnei: arici, castane și veverițe.
3) Culorile Toamnei
Natura ne inspiră în această perioadă viețile. Unii au mersul mai legănat ca frunza codrului, alții, când vine frigul, iau forma și atribuțiile stejarului. Stejarul găzduiește furnicile în scorburi, iar aceștia în pantaloni. Însă ce atrage cu adevărat atenția mai mult decât reproducerea unei plantații de roșii de pe fața ta sunt evident superbele culori ale toamnei: de la galben „hepatitic”,la roșu „-i veșnic semaforul din fața școlii”, verde e sala de geogra, arămiu „la mate să mor de știu”, maro „nămol de Techirghiol” și un clasic: portocaliu care se pronunță cu accent pe „Drumuri și poduri”.
4) Desigur, acest minunat anotimp necesită o îmbrăcăminte adecvată și accesorii pe măsură, cum găsiți în ghidul de mai jos :
La pantalonii care nu se trag până sus, se recomandă o șapcă.
Cureaua este exclusiv pentru bluzele cropped ca să nu îți iasă buricul din pantaloni.
Gecile groase de Michelin promovează venirea sezonului rece și, odată cu el, schimbarea anvelopelor.
Toate acestea se pot găsi și în catalogul de la SMDCAB sau Săptămâna modei de comemorare a boschetarilor.
Copiii se strâng în parcuri pentru activități care surprind în esența lor diferitele fețe ale lui Răpciune, Brumărel și Brumar și harurile pe care le lasă precum jocurile nemuritoare de-a baba dochia cu sutele de cojoace din frunze și bătrânele dealuri cocoșate care le îmbracă. Sau culorile verii, care hibernează în lampioanele de hârtie de ziua Sfântului Martin, luminând calea micilor pelerini în căutarea comorii lui neprețuite în bani de ciocolată, în ceai, în covrigi și în amintiri.
5)Oare la ce activități participă cei care acum mai primesc doar un pupic de ziua copilului? Activitățile lor sunt cu adevărat selecte și pentru grupuri restrânse, cum ar fi: Participarea la expoziția de locomotive cu aburi intitulată Thomas și prietenii săi, găzduită de Bastion.
Sau balul flăcăilor, unde sunt prevăzute probe precum: arderea unei cefe goale cu o palmă; slalom printre mesajele de la prea multe admiratoare; proba de rezistență a deodorantului; campionatul „Nu te aud, scrie mai tare…” și multe altele în urma cărora se va alege Mr.Flăcău. Pentru cei care din păcate nu primesc această onoare, sunt așteptați la anul cu forțe noi și mai multe motivări…. motivații. Este important să reții că, atunci când o ușă se închide, sari gardul.
Momentan, ușile sunt deschise și ai nenumărate oportunități de a te dezvolta atât pe plan intelectual, cât și social. Spre exemplu, ai șansa de a te înscrie la voluntariate și la excelențe. Pentru cei care nu intră la cele serioase, există cele de tip „Firele din mustață”: apar des și te ocupi de ele rar. Printre ele se numără: excelența de a-ți aranja părul astfel încât să îți arate decent de dimineață și voluntariatul „Am nevoie de doi băieți puternici…”
6) Ceva ce ne bucură mereu sufletul sunt bunătățile precum:
prăjitură de la Panemar exclusiv la colegul;
punga de cipsuri cu mai puține cipsuri și mai mult aer, adaptate la mediul școlar, unde trebuie să intre cel puțin 3 mâini deodată în pungă;
cafeaua cu aromă de „Aia e… întârzii la prima oră”;
Eu…. a stai, asta e la bunăciuni.
Totuși, momentele petrecute cu cei dragi fac fiecare anotimp cu adevărat special. Iarna probabil că nu ar mai fi iarnă fără să te trezești cu un morman de fragmente albe picate din cer, de care să se plângă bunica: facturi. Primăvara nu ar fi primăvară fără mama care să facă poze la flori și să se minuneze de gingășia lor. Vara nu ar mai fi vară fără coada la care stai cu prietenii la înghețată. Toamna nu ar mai fi toamnă dacă eu nu aș mai avea cui să-i scriu… dacă te-aș părăsi pe tine cititorule, și ideile mele s-ar ofili. Ele s-ar încreți precum fruntea mea când le-am avut și vor cădea veștejite la pământ precum frunza nucului obosit.
