Cea de-a doua mobilitate care a avut loc în cadrul proiectului Erasmus, s-a desfășurat la sfârșitul lunii aprilie în orașul Chania, Creta, Grecia. Echipa din Grecia s-a concentrat mai mult pe istoria și filosofia greacă, dar și pe problema imigranților care vin din Turcia sau din alte țări.
Modul de desfășurare
La fel ca în cazul mobilității din Germania, am fost patru elevi și trei profesori. Fiecare dintre cei patru elevi, printre care și eu, am stat în casa unui tânăr grec cam de o vârstă cu noi cu care am petrecut cinci zile împreună. Pe lângă interacțiunile cu elevii greci, am intrat în contact cu 10 elevi italieni și germani veniți de la celelalte școli partenere în proiect.
Locația
Înainte de a vă povesti modul în care s-au desfășurat activitățile din cadrul proiectului, cred că ar trebui să descriu puțin locul unde am fost noi și pe care l-am și menționat mai sus, orașul Chania. Deși va suna extrem de clișeic și vei crede că spun asta doar pentru că sună bine, m-am îndrăgostit cu adevărat de orașul acela. Am apreciat totul la el și m-am minunat de tot ceea ce am văzut acolo. Nu știu de tine, dar eu atunci când mă duc la mare, mă simt complet împlinită și într-o armonie perfectă. Și noi ne aflam pe o insulă, așa că poți să tragi tu singur de aici concluziile despre cât de mult mi-a plăcut locația. Pentru a te convinge singur, voi atașa doar câteva poze cu orașul.
Activitățile
La fel ca și colegii mei care au participat la mobilitatea din Germania, prima zi a fost marcată de participarea la diferite workshop-uri.Tot în cadrul primei zile, am desfășurat activități în școala în care învață copiii greci, unde am învățat cum se face săpunul tradițional cretan din ulei de măsline și unde am degustat mâncare tradițională, într-o atmosferă marcată de prelegeri privind cultura și civilizația greacă.
Următoarea zi a fost dedicată integral cunoașterii orașului gazdă. Am făcut o “plimbare istorică” prin Chania, ghidată de elevii greci. Am aflat multe lucruri interesante despre oraș, cum ar fi că vechiul port a fost construit de venețieni în secolul al XIV-lea pentru scopuri comerciale, dar și pentru a-i proteja de pirați.
În a treia zi, ne-am trezit mai dimineață pentru că, într-adevăr, am avut și o zi mai lungă, dar printre cele mai frumoase, din punctul meu de vedere. Am mers vreo două ore cu autocarul până la orașul Heraklion, capitala administrativă a Cretei, dar și cel mai mare oraș de pe insulă. Aici am vizitat Palatul de la Knossos care, pe mine m-a impresionat foarte mult, fiind una dintre foarte puținele rămășițe ale civilizației minoice, cea mai veche de pe teritoriul Europei. Complexitatea arhitecturii și sutele de fresce din interiorul palatului, m-au uimit profund.
A patra zi, aș putea spune că a fost dedicată religiei. Am vizitat două mănăstiri ortodoxe construite la înălțimi foarte mari.
Prima parte a ultimei zile, am petrecut-o la școală, reflectând la ceea ce am făcut în zilele ce au trecut și spunându-ne toți părerea despre timpul petrecut împreună. A doua parte a zilei fost plină de o încărcătură emoțională foarte mare. Am avut prezentarea finală, unde aproape toți am spus câte ceva despre experiența trăită. Iar la finalul serii, am realizat cu toții că aventura noastră în Chania s-a terminat și că a trecut mult, mult prea repede, așa că, într-o îmbrățișare strânsă și sinceră de grup, am oftat și am suspinat împreună.
Timpul liber
Programul zilnic se termina aproximativ în jurul orei 15, restul zilei dedicându-l activităților de voie. O bună parte a timpului liber ni l-am petrecut cu ceilalți participanți la activitate, alături de care am legat prietenii, iar amintirile dobândite ne vor rămâne întipărite în minte pentru totdeauna. Am mers la plajă, la bowling, cu submarinul, ne-am plimbat prin oraș, am cântat, am dansat, dar toate acestea, împreună și uniți. Fie că erai german, român, grec sau italian, te distrai atât de tare și te simțeai atât de bine în preajma oamenilor de acolo, încât credeai că îi cunoști dintotdeuna.
Pentru mine, acest proiect a fost unul dintre cele mai frumoase experiențe din viața mea. Am cunoscut o mulțime de oameni minunați și frumoși și am vizitat locuri extraordinare. Am conștientizat faptul că nu contează ce naționalitate ești, ce culoare ai sau ce limbă vorbești, ci contează să fii empatic, comunicativ și să lași prejudecățile deoparte pentru că, vei fi uimit de câte persoane uimitoare vei găsi și de câte lucruri aveți în comun.
Se consideră o persoană empatică, deschisă și extrovertită. În timpul liber ascultă muzică, citește și se uită la filme. Este de părere că, dacă avem încredere în noi, putem realiza ceea ce ne dorim.