De ce n-am ham-ham la şcoală?

Câini… Când mă gândesc la câini, cuvinte ca ”fericire”, ”energie” sau ”suport moral” îmi trec prin minte. Când mă gândesc la școală… se poate spune că îmi vin antonimele acestor concepte. Prin urmare, dacă aș aduce un câine antrenat la școală, aș încălzi mediul neprietenos sau măcar l-aș îmbunătății. Această idee stă la baza concepției prezenței câinilor de terapie în școli.

Sunt mai mult decât adorabili…

Efectele celui mai bun prieten al omului au fost observate de-a lungul timpului. La început, câinele își folosea lătratul ca o alarmă de pericol, nasul ca un compas spre vânat și colții pentru uciderea prăzii. Între timp,după ce sursa mâncării a devenit târgul sau magazinul, rolul lor s-a schimbat, primind noi funcții.Fie că sunt de talie mare sau mică, câinii pot să ne ajute în domeniul securității, dar în majoritatea cazurilor ne protejează doar sănătatea mintală. Există numeroase studii care certifică că simpla lor prezență duce la scăderea presiunii sângelui, la diminuarea anxietății, respectiv la generarea unor mari cantități de serotonină, dopamină și oxitocină ( hormonii care produc starea de fericire) și prin urmare contribuie la scăderea riscului de apariție a depresiei. În privința sănătății fizice, stăpânii au șanse mai mici de a dezvolta probleme cardiace datorită reducerii stresului,unele studii vorbind chiar de o semnificativă reducere a nivelului de colesterol din sânge.

Câini pe coridoare

Beneficiile menționate anterior sunt utilizate cu mult succes în diferite sisteme de învățământ, atât în grădinițe și școli, cât și în universități. Copii de grădiniță se simt mai confortabil să citească în fața unui câine decât în față educatorilor. Aceștia știu că ascultătorii canini nu îi vor judeca, exersând cu încredere. Câinii pot fi surprinzători de expresivi, iar interacționând cu ei, copii învață cum să socializeze, urmând să aplice cele înțelese în terenul de joacă. La liceu sau universitate, motivația dobândită în urma prezenței unui patruped se transpune într-o eficiență suplimentară, elevii fiind mai atenți la lecturi. Cu alte cuvinte, tinerii găsesc și un anume sens în a veni la școală, atunci când consideră că nu sunt bine primiți.

Unul dintre cele mai semnificative rezultate privind utilizarea câinilor în cadrul orelor de curs a fost obținut în urma unui experiment realizat de Universitatea British Columbia, unde 246 de studenți au fost împărțiți în două grupe. Unii au interacționat cu o grupă de 12 câini și și-au descris stările pe care le-au avut înainte și după interacțiune într-un formular, apoi din nou după zece ore. Rezultatele au sesizat schimbări imediate în nivelul de stres și energie, diminuându-l pe primul și îmbunătâțindu-l considerabil pe al doilea, comparativ cu subiecții care nu au avut o întâlnire de joacă. Concluzia? S-a încurajat prezența unor grupuri de câini în perioade stresante, ca și examene, pentru a calma și motiva studentul să obține note mai bune.

Contra argumente canine

Înainte de a fi utilizat, câinele trebuie să treacă printr-un program de antrenament, care să-i confere calificarea de câine de terapie Deși este cu mult diferită de cea a unui câine de serviciu sau asistență, micii muncitori trebuie să dea dovadă că sunt cuminți, ascultători și calmi. Aceste calități sunt necesare în mediul gălăgios al școlii, unde există distrageri și sunete puternice, dar mai ales în prezența copiilor hiperenergici ce vor să interacționeze cu noii lor colegi. Pentru unii câini, devine copleșitor. Pe lângă posibilele probleme sanitare, comportamentul imprevizibil al copiilor prezintă în sine un risc, împreună cu frica lor de câini sau alergiile la aceștia. Probabil că acestea sunt și principalele motive care împiedică utilizarea câinilor terapeutici în școli, alături de costurile destul de mari pentru pregătirea acestora. Pe lângă toate acestea este și costul. În mare, este nevoie de aproximativ 250 de dolari pentru antrenarea lor, 250-700 de dolari pe an pentru mâncare și de la 50 la 400 de dolari pentru veterinar, în funcție de bolile și problemele dezvoltate.

Așadar, nu este de mirare că nu am găsit câini de terapie în școala mea, sau că unii nici nu știau că se poate.Înțelegând avantajele și dezavantajele unei asemenea idei, fiecare dintre noi este liber să-și formeze o opinie despre justețea implementării unui astfel de demers. Un lucru este cert însă: ar fi super drăguț să avem pe tăblițele cu absolvenți de pe holurile din corpul C  și poze cu căței de terapie, purtând mici papioane sau cravate. 🙂 Oricum, în situația prezentă ne-am dori ca noi, în primul rând, să ne întoarcem pe holurile școlii, și abia apoi să avem pretenția de a fi susținuți de prieteni pufoși. Până atunci însă ne mulțumim cu prezența animalelor de companie în camera noastră în timpul orelor online.