Un Paște multicultural

E vreme bună afară, iar prognoza vestește precipitații abundente cu ouă frumos colorate, parfum și iepurași în întreaga lume. În zilele care urmează, familiile se întregesc, iar farfuriile și paharele se golesc. În cele din urmă, tot globul sărbătorește învierea lui Hristos și venirea primăverii.

Ostereierbaum

În Germania, este practicat un obicei care presupune legarea unor ouă decorative de crengile copacilor. Pentru cei care nu reușesc să împodobească un pom întreg, există o alternativă. Mai multe crengi împodobite se leagă împreună pentru a forma buchete, ce sfârșesc pe masa de Paște a nemților. Ostereierbaum întâmpină un nou ciclu al vieții și venirea primăverii.

Sâmbăta – O zi solicitantă pentru pompieri

Tot în Germania, mai avem o tradiție care prevede alungarea iernii aprige; locuitorii dau foc brazilor împodobiți în decembrie. Totul se desfășoară ca un spectacol greu de ratat din cauza fumului. Lipsa acestei tradiții ar însemna un punct în minus pentru folclor, dar un punct în plus pentru reducerea poluării. Brazii naturali ar fi înlocuiți cu cei artificiali, reducând astfel defrișările în masă, iar dioxidul de carbon eliberat în urma arderii acestora nu ar mai fi o problemă pentru mediul înconjurător.

Udatul – Obicei cu origine maghiară

Atât la noi, cât și în Ungaria, băieții, duminică și luni dimineața, merg pe la casele fetelor să le „ude” cu parfum, un obicei care semnifică norocul în anul care urmează. Există și diferite superstiții legate de măritiș. Fata cea mai udă va fi cea care se căsătorește prima. Marți dimineață, lucrurile se schimbă, iar de data aceasta fetele sunt cele care hotărăsc soarta băieților. Obiceiul le permite tinerilor să ude fetele cu găleți cu apă, iar nouă să vedem niște adolescenți în toată firea jucându-se ca niște copii.

Ciocnitul ouălor

Românii și maghiarii mai au în comun ciocnitul cu ouă în cadrul căruia avem câteva reguli de respectat. În prima zi de Paște, ciocnim doar cu partea de sus a acestora, în a doua zi se poate ciocni și partea superioară cu cea inferioară, iar în următoarele zile doar părțile inferioare intră în concurs. Esențial la aceasta competiție, pentru a vedea al cui ou este mai tare, este schimbul de replici „Hristos a înviat” – „Adevărat, a înviat”. Oul simbolizează lumea, prosperitatea sau nașterea, o nouă viață dobândită prin sacrificiul lui Iisus.

Marsupialul de Paște

Australienii nu îl au la inimă pe iepurașul de Paște, pentru că acesta le distruge grădinile. Astfel, în locul lui, în Australia, mascota sărbătorilor pascale este un marsupial numit Bilby. Atenția deosebită din jurul sărbătoririi Paștelui îi este acordată deoarece este un animal pe cale de dispariție.

 Grecii se descotorosesc de vase

În dimineața de Paște, pe insula Corfu din Grecia, oamenii aruncă, în urma preoților, ghivece de la balcoane. Prin această tradiție, grecii speră la prosperitate și noroc și urează bun venit primăverii. Tradiția ar putea fi împrumutată de la venețieni care aruncă obiecte vechi pe geam în dimineața de Anul Nou.

Păpușa cu șapte picioare

Tot pe insula Corfu, la intrarea în Postul Mare, localnicii pregătesc o păpușă cu șapte picioare, simbolizând numărul de săptămâni rămase până la Paște (inclusiv Săptămâna Patimilor). Păpușa nu are ochi, gură și nas pentru a nu putea vedea, gusta ori mirosi mâncarea, dar are mâinile legate împreună pentru a se ruga și urechi pentru a auzi rugăciunile. Grecii rup în fiecare vineri câte un picior, astfel încât ultimul este rupt în Vinerea Mare.

Am parcurs împreună doar câteva din tradițiile și obiceiurile din preajma sărbătorilor pascale. Fiecare cultură reușește să transmită tradiții și obiceiuri specifice lor pe perioada Paștelui următoarei generații. Care a fost obiceiul care te-a impresionat cel mai tare? Voi ce tradiții de Paște aveți? Vrem să auzim și altele, nu doar drobul și cozonacul bunicii. 😀

Autor