Românce care au schimbat lumea

Cu toții sărbătorim pe data de 8 martie Ziua Femeii, celebrând realizările femeilor pe plan politic, social, științific, precum și lupta lor pentru egalitatea de drepturi și pentru diminuarea violenței. Data de 8 martie a fost sărbătorită pentru prima dată în anul 1975, acesta devenind ulterior Anul Internațional al Femeii, iar sărbătoarea în sine a fost adoptată doi ani mai târziu în urma unei adunări generale a ONU.

Pe parcursul istoriei, meritele acordate femeilor au fost de multe ori neglijate sau ignorate, astfel mascând impactul puternic pe care l-au avut acestea asupra evoluției umanității. Câteva dintre aceste persoane au fost și sunt românce care au reușit prin determinare și trudă să-și depășească  condiția, devenind adevărate unicate în domeniul lor și modele demne de urmat pentru oricine.

 

Regina Maria a României a fost o personalitate importantă în istoria țării noastre. Aceasta s-a născut în secolul al nouăsprezecelea în Anglia, iar, în 1892, s-a căsătorit cu Ferdinand I, moștenitor al tronului României, devenind astfel regină a României. Ea s-a implicat în politica țării, străduindu-se constant să întărească legăturile cu Marea Britanie, precum și recunoașterea acesteia ca țară după unirea celor trei principate ale Moldovei, Țării Românești și Transilvaniei. Ea a fost numită de popor mama răniților datorită activității sale ca soră medicală pe timpul Primului Război Mondial, tratând soldații răniți. Chiar și cel mai înverșunat critic al Majestății Sale, Constantin Argetoianu, a fost de părere că ea a fost un model, încurajându-și poporul în vremurile cele mai grele. De asemenea, Regina Maria a fost o colecționară și iubitoare de artă, finanțând mulți artiști și persone literare.

 

Maria Virginia Andreescu-Haret s-a născut la finalul secolului al nouăsprezecelea și a fost nepoata pictorului Ion Andreescu. Ea a rămas orfană de mamă la vârsta de doar nouă ani, fiind nevoită să-și crească cei trei frați. Aceasta a făcut liceul în particular, promovând examenul de bacalaureat la vârsta de optsprezece ani.

Cu ajutorul ministrului Spiru Haret, ea a reușit să se înscrie la Școala Superioară de Arhitectură din București, unde a terminat facultatea cu calificativul foarte bine. Ea a devenit astfel primul arhitect femeie din România. În perioda interbelică, Virginia Andreescu-Haret și-a reprezentat țara la congresele internaționale de arhitectură. 

Ulterior, în cariera sa, a obținut gradul de arhitect inspector general, devenind prima femei din lume cu acest statut. Câteva dintre cele mai importante lucrări ale ei sunt unele blocuri de pe Calea Victoriei, primele la care s-a folosit betonul armat, Liceul „Gheorghe Șincai” din București, dar și pavilionul administrativ și dependințele subterane ale aeroportului din Băneasa.

 

Smaranda Brăescu, numită și Regina Înălțimilor, a fost prima femeie parașutist cu brevet din România, precum și multiplă campioană mondială și europeană. Ea a absolvit cursurile facultății de Belle-Arte în 1928, iar, în același an a executat primul salt cu parașuta de la o înălțime de 600 de metri. Trei ani mai târziu, câștigă titlul european la parașutism datorită unui salt de la 6000 de metri înălțime, depășind recordul inițial deținut de un american. Pentru această performanță, a fost decorată cu Ordinul Virtutea Aeronautică din clasa Crucii de Aur

Ea a fost proprietară a două avioane, iar, în 1932, a stabilit primul record pentru traversarea Mării Mediterane în zbor. În același an, devine deținătoare a recordului mondial pentru parașutism în urma unui salt realizat cu o parașută de construcție românească, de la o înălțime de 7400 de metri. De asemenea, a fost printre puținii instructori de parașutiști militari și a făcut parte ca pilot în faimoasa Escadrilă Albă. Ea fost condamnată de comuniști la închisoare, dar a fost ascunsă de oameni buni, rămânând negăsită. În urma unei boli grave, aceasta moare în Spitalul Clinic Universitar din Cluj, fiind înmormântată în Cimitirul Central din Cluj.

Dr. Sofia Ionescu-Ogrezeanu s-a născut în 1920 în Fălticeni, intrând în toamna anului 1939 la Facultatea de Medicină Umană din București. Aceasta se remarcă încă din perioada studenției, începând în 1943 un stagiu de internat în Serviciul de Neurochirurgie din Spitalul nr. 9 din București, intrând în prima echipǎ neurochirurgicalǎ, supranumită echipa de aur

Anul 1944 se dovedește a fi decisiv pentru cariera Sofiei Ogrezeanu din cauza răniților celui de-al Doilea Război Mondial, numărul cărora depășea exponențial pe cel al medicilor existenți. Atunci când un copil avea nevoie de o operație de maximă urgență, iar niciun medic nu era disponibil, aceasta se decide să-l opereze, salvându-i viața și impresionându-și atât cadrele didactice, cât și colegii. După spusele doctoriței, acest eveniment i-a schimbat cu 180 de grade perspectiva asupra vieții.

Aceasta își continuă studiile, obținând în 1976 gradul de medic primar neurochirurg. Calitățile care o caracterizau ca doctor erau rapiditatea, dar și găsirea tehnicii celei mai bune de tratament potrivită fiecărui caz. Ea a adus contribuții remarcabile în domeniul neurochirurgiei pentru operațiile pe măduva spinării și pe creier, precum și prin o multitudine de tratate de medicină, numărul lor ajungând până la 120. 

Doctorul Sofia Ionescu-Ogrezeanu este considerată prima neurochirurgă din lume, deși ea mărturisește într-un interviu că este prima din sud-estul Europei. Activitatea ei în domeniul medicinei a fost onorată prin multe premii și distincții, cele mai importante fiind Semnul de Distincție al Crucii Roșii, Diploma de Onoare a Societății de Istoria Medicinei, Premiul Elisa Leonida Zamfirescu pentru merite de excepție.

 

Acestea sunt doar câteva dintre româncele care au schimbat lumea în care trăim, învingând prejudecățile timpurilor lor și dovedindu-și adevărata valoare. Aceste femei incredibile au inspirat generații întregi de fete să aspire la mai mult decât ceea ce le-a fost impus, contribuind la construierea unei societăți în care femeile sunt văzute la fel de oameni ca bărbații…