Top 5 cele mai dramatice accidente din istoria F1
Până și pentru cei mai înzestrați șoferi cu ani de experiență în spate, să controlezi o mașină care depășește 250 km/h nu este ușor. Antrenați special pentru a stăpâni motoarele monstru de-a lungul anilor, șoferii tot riscă să se expună la accidente.
Locul 5 Ronnie Peterson
Soarta nu este de partea lui în momentul în care își pierde mașina principală în sezonul de antrenamente, fiind constrâns să concureze cu un model mai vechi- Lotus.
Cursa este compromisă din cauza unei erori a semnalului de start care, în cele din urmă, face ravagii pe pistă. Mașinile se grăbesc aglomerând pista, ceea ce face ca mașina suedezului Ronnie Peterson să fie izbită de cea a lui James Hunt, focul cuprinzând Lotus-ul.
Bărbatul este scos din Infern datorită asistenței medicale și transportat de urgență la spital. El suferă un total de 27 de fracturi la picioare și la degetele picioarelor.
Mai târziu în acea noapte, starea lui se agravează. Din cauza insuficienței renale, pierde mai multe organe, urmând ca șoferul să se stingă din viață dimineața următoare. Este neobișnuit că acesta a scăpat din strânsoarea morții, doar ca să își găsească liniștea dimineața următoare.
Locul 4 Frederick Jansen van Vuuren și șoferul Tom Pryce
În 1977 la South Africa Grand Prix, unul dintre șoferi necesită asistență, deoarece întâmpină probleme la unitatea de doxare a combustibilului, motorul luând foc. Acesta nu iese imediat din mașină, nereușind să deconecteze conducta de oxigen din cască.
Între timp, doi comisari intervin și traversează pista fără să aștepte confirmarea comandantului șef al cursei. Frederik Jansen van Vuuren, un tânăr de 19 ani care transportă un stingător de 18 kg este al doilea care traversează pista, când Tom Pryce îl lovește cu aproximativ 270km\h. Impactul îl aruncă pe Frederik în aer, urmând ca acesta să moară la contactul cu solul, iar stingătorul să se izbească de capul lui Pryce, decesul fiind instantaneu.
Locul 3 Anthoine Hulbert
Cursa de F2 din august 2019 este tragic marcată de accidentul lui Anthonie Hulbert, un francez care făcea parte din echipa Renault.
În cel de-al doilea tur, Trident Giuliano Alesi pierde controlul mașinii lui și se lovește de peretele circuitului, iar rămășițele de pe urma impactului se împrăștie pe pistă. Evitând cu succes mașina lui Alesi, elveţianul Ralph Boschung încetinește, dar manevra aceasta îl va face pe Hulbert să îl prindă din urmă și să îl izbească. Elvețianul este împins în zidul de protecție. Juan Manuel Correa, care îi ajunge din urmă, face și el contact cu mașina lui Hulbert, în ciuda încercărilor celui dintâi să evite coliziunea, deoarece lovește resturile mașinii lui Alesi.
Peste 90 de minute, lui Anthonie îi este declarat decesul, cursa fiind anulată în semn de respect. Correa este operat de urgență pentru fracturi la ambele picioare și o ușoară leziune a coloanei vertebrale.
Prima cursă câștigată de Charles Leclerc din cariera sa a fost dedicată lui Anthonie Hulbert și echipele din F1 și F3 i-au adus, de asemenea, omagii.
Locul 2 Ayrton Senna
Senna, unul dintre cei mai buni piloți de F1 din toată istoria, cu un an înainte de cursa care îi va curma viața, face o vizită circuitului de la Imola pentru a găsi o modalitate de a face mai sigur unul dintre viraje. Nimic însă nu a putut fi făcut în cazul curbei care a provocat în trecut numeroase coliziuni.
Din păcate, grijile lui se adeveresc când șoferul iese de pe pistă, lovindu-se de zidul de beton cu 218 km\h în virajul Tamburello. Moartea lui este t cauzată de leziuni cerebrale grave, la spitalul din Bologna câteva ore mai târziu îi este declarat decesul.
„Dacă se va întâmpla vreodată să sufăr un accident care m-ar putea costa viaţa, sper să se întâmple foarte rapid. Nu mi-ar plăcea să rămân imobilizat într-un scaun cu rotile. N-aş vrea să rămân într-un spital în urma rănilor. Dacă e să trăiesc, vreau să trăiesc din plin. Foarte intens, pentru că sunt o persoană intensă. Viaţa mea ar fi ruinată dacă n-aş mai putea trăi din plin.”
Acestea au fost cuvintele lui Senna cu câteva luni înainte de accident.
Locul 1 Niki Lauda
Niki Lauda rămâne cunoscut pentru incidentul de la 1976, accident care va inspira numeroase personalități foarte cunoscute în lumea acestui sport.
Pe circuitul de la Nürburgring, autoturismul acestuia și al șoferului din urmă izbucnesc în flăcări, iar Lauda ar fi rămas captiv dacă nu l-ar fi scos alți trei piloți ajunși la fața locului.
Imediat scos din mașină, reușește să facă câțiva pași după care se prăbușește, intrând în comă.Prezintă arsuri de gradul trei la față și la cap din cauza unei defecțiuni a căștii, căile respiratorii și sângele fiindu-i intoxicate cu gaze.
Miraculos, acesta revine pe pistă la numai 42 de zile după accident și câștigă 3 curse în sezonul din 1977, purtând faimoasa șapcă roșie ca să își ascundă arsurile.
Acesta chiar a vrut să se retragă din Marele Premiu cu numai o săptămână înainte de accident, semnalând lipsa de resurse a organizatorilor, cât și a pompierilor pe un astfel de circuit uriaș.
Autor
