De ce am ales filologia?

DE CE FILOLOGIE, G2, ÎN COȘBUC? 

  Fiecare elev se confruntă la finalul ciclului gimnazial cu înspăimântătoarea “alegere a viitorului,” indiferent de cât este de pregătit pentru a lua o asemenea decizie. Între elevi se strecoară un spirit de competiție pentru obținerea celui mai bun rezultat la Evaluarea Națională, rezultat care pare a fi decisiv pentru un viitor cu cât mai multe oportunități. 

Din acest motiv mulți elevi petrec clasa a VIII-a sub presiune permanentă. Aceasta poate fi generată de dorința părinților și a profesorilor de a crește oameni de “succes”. Însă, de multe ori această țintă impusă adolescentului îl privează de bucuria practicării activităților care îl definesc și îl așază într-un șablon standard al societății. Până la urmă “scopul” universal al omului este fericirea, însă ceea ce trebuie evidențiat este faptul că orice este efectuat cu pasiune generează succes și fericire.

CUM AM AJUNS SĂ ÎMI DORESC CLASA DE UMAN?

Am ales în pofida prevenirilor repetitive ale profesorilor și ale societății să urmez profilul uman, specializarea filologie. A fost o alegere care a necesitat mult discernământ și grijă, deoarece acest profil nu se bucură de o reputație favorabila, nici măcar sinceră, ci se confruntă constant cu un mit. Niciodată nu a fost ușor să te miști împotriva curentului mai ales într-o era cu sloganul emblemă “Go with the flow”, dar pot mărturisi că această experiență este într-adevăr formatoare din punct de vedere moral. Mereu am avut o afinitate spre limbile străine, literatură, diferite arte, iar fiind într-o școala cu limbă de predare germană am avut șansa să cunosc mai îndeaproape procesul studierii unei limbi străine la nivelul de limbă maternă.Cu toate acestea, am pus mereu accentul pe materiile de “real”, deoarece nu le stăpâneam nici pe aproape la fel de ușor ca pe cele de uman. Cu efort și perseverență am reușit să închei anii cu rezultate maxime la materiile de real, chiar dacă pentru mine adevărata pasiune o constituiau celelalte… 

Astfel a existat mereu un conflict și o discrepanță între ceea ce voiam să fac și ceea ce mi se spunea că “e bine” să fac. Mi s-a sugerat “să învăț mai bine matematică” să renunț la limbile străine și literatură “că nu ajută la fel de mult în dezvoltate precum științele exacte” și, în general, să-mi las deoparte pasiunile, deoarece nu se potrivesc cu cerințele cotidiene.

“LA FILO NU SE FACE NIMIC!”-și alte povești de noapte bună

Auzisem de teama constantă a adulților că la filologie “se pierde vremea”, doar pentru că se predau cu precădere materii umaniste. Am conștientizat că se va pune accentul pe limba germana ca limba maternă, pe literatură, istorie, geografie și alte limbi străine. Știam că mă voi întâlni pentru prima oară și cu logica, iar pe parcursul liceului cu educația antreprenorială, psihologia, filosofia și economia. Am remarcat ca materiile și noțiunile se întrepătrund, spre exemplu, orice analiză la literatura română sau germană necesită cunoștințe din istorie sau chiar psihologie și filosofie.  Științele umaniste se concentrează asupra multor aspecte abstracte din viață. Federația Europeană a Umaniștilor afirmă că soluția tuturor problemelor mondiale stă în felul în care oamenii gândesc și acționează, iar soluția este alimentată de dovezi științifice și inovație.

Conform Declarației restrânse a IHEU, “Umanismul este un principiu de viață democratic și etic care afirmă că oamenii au dreptul și responsabilitatea de a da sens și formă propriilor vieți.” Încă din prima săptămână de liceu am remarcat cum mitul “La filo nu se face nimic” este spulberat. Profesorii sunt pasionați de materia pe care o predau și se concentrează pe conținutul potrivit nevoilor pentru facultate; inclusiv materiile de real sunt acoperite și chiar aprofundate pentru a construi o cultură generală vastă, dar și pentru a-i pregăti pe cei care preferă o facultate în domeniul științelor exacte.

ȘANSE EGALE PENTRU ORICE FACULTATE

Următoarea idee preconcepută cu care m-am confruntat a fost că un absolvent de profil uman are posibilități limitate ca domeniu de studiu universitar. Informându-mă și chiar discutând cu câteva persoane apropiate, absolvente de filologie și realizate în diferite domenii, am ajuns la concluzia că de la filologie poți deveni orice. 

Cum așa? Lucrând cu pasiune. Munca practicată cu pasiune garantează succesul în orice domeniu, deoarece implică dedicație și hărnicie, astfel încât unii absolvenți de filologie intră la facultatea de medicină, informatică, economie etc, datorită simplului fapt că își descoperă adevărata pasiune și muncesc trup și suflet pentru aceasta. Aceste pasiuni sau înclinații construiesc o persoană, o completează și o diferențiază de altele. Într-o era a informației și a tehnologiei se caută creativitatea și ingeniozitatea. Aceste calități sunt stimulate la filologie prin libertate de gândire, exprimare și discuții contradictorii. Orice poate fi analizat din mai multe puncte de vedere, ca de exemplu un eveniment istoric, care nu poate fi credibil fără date cronologice, perspective multiple și dovezi.

Înainte de a opta pentru filologie am vrut să mă asigur de anumite competențe (în afară de cele cerute la bacalaureat) pe care le dobândește un absolvent de filologie. Este bine știut că orice elev își poate alege un domeniu extrașcolar la care să obțină un certificat de aptitudini, iar cele pentru care profesorii școlii oferă pregătire sunt:

-Atestatul de comunicare orală și scrisă în engleză și/sau franceză (pregătirile converg spre obținerea certificatelor Cambridge/ DELF-DALF)

-Atestatul de competență lingvistică SprachDiplom II care permite absolventului intrarea la orice universitate germană precum și practicarea unei meserii în limba germană.

Mereu există oportunități pentru cei cu dorință de muncă si dedicație, iar aceasta este o lecție valabilă pentru tot parcursul vieții. Unele dintre facultățile care se potrivesc cu studiile efectuate în timpul liceului sunt: Facultatea de Drept, Facultatea de Litere, Facultatea de Psihologie, Facultatea de Studii Europene, Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, Facultatea de Istorie și Filosofie, Facultatea de Limbi și Literaturi Străine și multe altele.

CÂT ESTE DE IMPORTANT SĂ NE ACCEPTĂM PE NOI ÎNȘINE

  Ce m-a făcut să rămân consecventă în alegerea mea?

Nu am găsit susținere în toate persoanele la care am apelat pentru sfaturi, dar au fost câțiva oameni care m-au susținut de la început sau au realizat pe parcurs că nu fac nimic greșit în a merge “pe cărarea mea”. O “cărare” care ar trebui sa fie la fel de promovată ca și celelalte, dar nu este. M-am pus în scenariul de a lucra pentru toată viața într-un domeniu care nu mă definește. Atunci am realizat că nimeni nu se va putea trezi în locul meu dimineața pentru a practica ceva ce eu, defapt, urăsc. Oricât de multă muncă aș depune pentru a excela, nu voi putea simți niciodată bucurie în ceea ce fac. Un citat din cartea “21 de lecții pentru secolul XXI” de Yuval Noah Harari mi-a atras atenția în mod special:“Dacă viitorul omenirii este decis în absența ta, deoarece ești ocupat, tu vei fi scutit de consecințe?”Astfel s-a născut în mine următoarea întrebare:”Dacă viitorul meu este decis în absența mea, deoarece îmi este frică, oare, voi fi scutită de consecințe?”

Astăzi scriu din ipostaza unei eleve de clasa a IX-a la specializarea filologie, clasa G2, a Colegiului Național “George Coșbuc”, iar acum, în pragul terminării primului semestru, pot spune că am făcut cea mai bună alegere pentru MINE și sunt recunoscătoare că mi-am urmat propriul glas și nu cel al zvonurilor și miturilor oscilante.